"EXCEPŢIONALII" FUNCŢIONARI AI STATULUI Şeful Comisiei de Prognoză - mandat reînnoit de membru în Consiliul de Supraveghere al Fondului de Contragarantare

Funcţionarii statului, dacă nu beneficiază de pensii speciale, sunt beneficiari ai unor situaţii excepţionale, care le permit încasarea lunară a unor venituri speciale. Un astfel de caz este cel al lui Cristian Stănică, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, instituţie independentă ce livrează prognoze economice independente către Ministerul Finanţelor, documente care stau alături de alte rapoarte şi situaţii furnizate de alte instituţii publice, la baza întocmirii bugetului de stat.

Cu alte cuvinte, Cristian Stănică, în calitatea sa de preşedinte al CNSP nu ar trebui să aibă nicio legătură contractuală, fie ea şi indirectă, cu Ministerul Finanţelor, pentru a păstra nota de independenţă a prognozelor întocmite şi livrate.

Din păcate, domnul Stănică este de peste doi ani membru interimar - cu mandate reînnoite succesiv - al Consiliului de Supraveghere al Fondului Român de Contragarantare, instituţie financiară ce este deţinută în majoritate de statul român, prin Ministerul Finanţelor care are o cotă de participare de 68%, restul de 32% aparţinând Fundaţiei Post-Privatizare. În acest context Cristian Stănică încasează o indemnizaţie lunară brută, care în decembrie 2022 era de 12600 lei, de la o instituţie financiară subordonată Ministerului Finanţelor, venit care se adaugă salariului lunar încasat ca şef al Comisiei de Prognoză. Mai mult, mandatul de membru interimar al Consilului de Supraveghe al FRC i-a fost reînnoit în 14 decembrie 2022 lui Cristian Stănică, iar Adunarea Generală i-a pus în vedere, în cadrul hotărârii adoptate, să analizeze dacă se află într-o eventuală stare de incompatibilitate în raport de funcţia şi atribuţiile pe care le îndeplineşte în cadrul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.

• Fostul şef al CNSP - membru la Fondul Român de Garantare, actualul preşedinte al CNSP - membru la Contragarantare

Situaţia de mai sus ne-a fost semnalată de o parte de angajaţii CNSP care ne-au spus: "Problema aceasta este veche şi tot trenează. Ideea este că niciodată nu s-a realizat această clamată independenţă a Prognozei, pe care se bazează construcţia bugetului de stat. Fostul preşedinte Ioan Ghizdeanu şi actualul preşedinte al CNSP - Cristian Stănică - beneficiază de nişte sinecuri din partea unor instituţii financiare în care Ministerul Finanţelor este principalul acţionar. Recent, la Fondul Român de Contragarantare a fost numit membru interimar în 14 decembrie 2022 Claudiu Stănică, preşedintele CNSP. În hotărâre, AGA îl pune pe dânsul să spună dacă este sau nu în incompatibilitate. Chiar aici s-a ajuns? Domnul Stănică este membru interimar al Consiliului de Supraveghere al FRC de peste doi ani, iar problema respectivă se tot rostogoleşte. La noi există suspiciunea că ar fi fost şi la Institutul de Prognoză, dar suspendat, iar acest lucru nu a fost trecut în declaraţia de interese. Există un Consiliu Fiscal la nivel european care veghează la aceste aspecte care, dacă ar şti situaţia de la noi, ar spune că este o încălcare flagrantă a legislaţiei europene în domeniu. Când Ministerul Finanţelor utilizează prognozele tale care trebuie să fie independente, trebuie să justifici această independenţă, nu să fii angajat de acelaşi minister într-o instituţie financiară în care este acţionar majoritar. Noi cheltuim o grămadă de bani cu direcţie economică, cu secretar general, cu maşini, cu sinecuri, cu directoare, cu fel de fel de lucruri pe aicea, concursuri, neamuri - nu mai intrăm în alte detalii -, pentru a fi instituţie independentă, dar pe de altă parte preşedintele nostru savurează un «ciolan suculent» de la Ministerul Finanţelor. Aşa a fost şi la Ghizdeanu care era la altă sinecură, la Fondul de Garantare, nu de Contragarantare ca Stănică".

Afirmaţiile angajaţilor CNSP sunt confirmate de Hotărârea Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor Fondului Român de Contragarantare SA nr.10/14 decembrie 2022, publicată pe site-ul instituţiei financiare. De menţionat că, la şedinţa din 14 decembrie, nu s-a prezentat niciun reprezentant al acţionarului minoritar - Fundaţia Post-Privatizare - aşa cum reiese din preambulul hotărârii, deci propunerea de reînnoire a mandatului lui Stănică a aparţinut reprezentanţilor Ministerului Finanţelor, minister de care se presupune - conform legii - că şeful CNSP ar trebuie să fie independent.

Din analiza dispoziţiilor legale referitoare la incompatibilităţile demnitarilor publici (legea 87/2017) - Cristian Stănică, în calitate de preşedinte al CNSP are rangul de secretar de stat - reţinem că funcţiile acestora sunt incompatibile cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi:

a) orice altă funcţie publică de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator ori a altor situaţii prevăzute de Constituţie;

b) o funcţie de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizaţiilor cu scop comercial;

c) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;

d) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. c);

e) funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. c);

f) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;

g) calitatea de comerciant persoană fizică;

h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

i) o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.

• "În mod excepţional" - o sintagmă care lasă loc la multe interpretări

Legea mai stabileşte că, "în mod excepţional, Guvernul poate aproba participarea" demnitarilor "ca reprezentanţi ai statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membri în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta".

Cu toate acestea, legea nu clarifică termenul "excepţional" şi pe ce durată poate fi aplicată această sintagmă cu privire la o stare de incompatibilitate evidentă.

Este punctul de care se agaţă şi Cristian Stănică, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Strategie şi Prognoză, care a declarat pentru ziarul BURSA: "Nu sunt cu siguranţă în incompatibilitate, deoarece este un memorandum aprobat în decembrie 2022 de Guvern, în baza legii care permite demnitarilor să facă parte din consilii de supraveghere. Memorandumul se aprobă pentru membrii interimari la fiecare patru sau şase luni. În ceea ce priveşte sintagma «în mod excepţional», ea se referă la faptul că în Consiliul de Supraveghere trebuie să fie persoane cu experienţă profesională. Acum, regimul de funcţionare în această perioadă este unul de provizorat. Nu s-a făcut o selecţie pentru o perioadă de patru ani. Membrii Consiliului de Supraveghere şi membrii Directoratului sunt numiţi provizoriu pentru o perioadă de patru luni, cu posibilitatea prelungirii mandatului încă două luni. În ceea ce mă priveşte, nu are nicio legătură activitatea desfăşurată la Prognoză cu aceea din Consiliul de Supraveghere de la FRC. Nu are nicio legătură calitatea mea de preşedinte al CNSP, pentru că noi nu facem prognoze neapărat pentru Ministerul de Finanţe. Ministerul, când elaborează legea bugetului de stat, se bazează pe prognozele oficiale, printre care se numără şi prognoza CNSP, dar noi suntem o instituţie independentă; nu avem o relaţie de subordonare faţă de Ministerul Finanţelor. CNSP şi FRC sunt instituţii complet diferite, nu au acelaşi obiect de activitate şi faptul că noi facem prognoză pe care o trimitem la Ministerul Finanţelor nu înseamnă că m-aş afla în incompatibilitate".

Incompatibilitate legală nu ar fi, dacă citim prevederile legislaţiei în vigoare - unde s-a "uitat" definirea sintagmei "în mod excepţional"(lucru neobservat nici de Curtea Constituţională a României, nici de Agenţia Naţională de Integritate, nici de preşedintele Klaus Iohannis) -, dar incompatibilitate morală este cu siguranţă.

De aceea, precizăm că, ieri, ziarul BURSA a trimis o solicitare către Comisia Europeană prin care dorim să aflăm dacă este legal faptul că preşedintele CNSP deţine în acelaşi timp şi funcţia de membru interimar al Consiliului de Supraveghere al Fondului Român de Contragarantare, instituţie financiară în care acţionar majoritar este Ministerul de Finanţe. Vom reveni cu răspunsul oficialilor europeni, atunci când îl vom primi.