EXECUTAREA SILITĂ AR PUTEA FI LIMITATĂ DOAR LA IMOBILUL GAJAT Dochia: "Unele măsuri electorale pot destabiliza sistemul bancar"

O măsură care încurajează indisciplina financiară poate destabiliza sistemul bancar, "şi aşa fragil", este de părere analistul Aurelian Dochia. Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care, potrivit unui proiect legislativ, băncile ar putea fi obligate să se limiteze la executarea imobilului cu care a fost garantat un împrumut, chiar dacă acesta valorează mai puţin decât suma rămasă de plată, în cazul debitorilor cu venituri egale cu salariul minim pe economie al căror domiciliu este imobilul vizat.

Dacă va fi aprobată această iniţiativă, vor fi multe alte persoane care vor dori să beneficieze şi ele de scutirile vizate de proiectul de lege, opinează domnul Dochia, subliniind: "Situaţia din sistemul bancar este destul de grea, creditele neperformante cresc în mod continuu, iar o astfel de măsură va destabiliza piaţa".

Domnia sa consideră că iniţiativa este una electorală şi susţine că ne putem aştepta ca astfel de proiecte să mai apară.

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, ne-a spus că, în principiu, "când o terţă parte intervine pentru slăbirea disciplinei financiare, pe termen lung nu este bine pentru economie". Domnia sa este de părere că, într-un contract cum sunt cele de credit, banca şi persoana împrumutată trebuie lăsate să negocieze singure într-o situaţie limită.

"Într-adevăr, este o problemă în momentul în care oamenii ajung în această situaţie, dar ei trebuie să-şi respecte obligaţiile contractuale pe care şi le-au asumat în momentul în care au semnat respectivele contracte", ne-a mai spus domnul Croitoru.

Aurelian Dochia susţine că o bancă nu poate executa şi un alt bun decât cel cu care a fost garantat creditul: "Banca încearcă să mai obţină bani de la debitor în cazul în care, din valorificarea imobilului, nu se acoperă întreaga sumă de plată, dar nu are bază legală".

În aceste condiţii, iniţiativa legislativă nu şi-ar mai avea rostul. Însă, problema este că, în contractele de credit, există clauze care îndreptăţesc banca să extindă executarea şi asupra altor bunuri, cum ar fi, de exemplu, conturile bancare, în cazul în care contravaloarea imobilului gajat nu acoperă suma de plată a debitorului aflat în imposibilitate de plată, după cum ne-a spus avocatul Gheorghe Piperea.

În aceste condiţii, domnia sa consideră că măsura propusă de grupul de senatori PSD este una bună, dacă nu are un scop electoral.

Mai exact, iniţiativa arată că, dacă debitori în cauză fac dovada că bunul ce urmează să fie executat reprezintă domiciliul persoanei respective, că debitorul nu deţine un alt imobil cu aceeaşi destinaţie şi că nu câştigă mai mult decât venitul minim garantat pe economie pentru fiecare membru al familiei, banca nu poate extinde executarea asupra altor bunuri chiar dacă, din vânzarea imobilului, nu este obţinută întreaga sumă de plată.

În expunerea de motive a proiectului pentru completarea Legii privind Codul de procedură civilă şi a Legii pentru punerea în aplicare a acesteia se menţionează: "Având în vedere că bunul ipotecat a fost evaluat la momentul acordării împrumutului ca acoperitor al creanţei băncii, aceasta nu poate impune debitorului să suporte riscul diminuării de valoare a bunului într-o eventuală vânzare".

Totodată, documentul subliniază că, în prezent, "legislaţia din România nu conţine dispoziţii de favorizare a debitorilor din cadrul creditelor ipotecare, cum ar fi norme privind iertarea de datorie, având în vedere criza economică, sau norme de amânare a executării silite pentru o anumită perioadă de timp, în care să i se ofere debitorului posibilitatea de a se redresa economic şi de a fi în măsură să achite ratele".

Potrivit senatorului Darius Vâlcov, unul din semnatarii proiectului de lege, acesta ar urma să intre în Senat, în luna septembrie.

La acest moment, mai multe proiecte legislative care vizează falimentul persoanelor fizice se află în diverse stadii, în Parlament.

Potrivit avocatului Gheorghe Piperea, o treime din împrumutaţii la bănci sunt faliţi. Domnia sa ne-a precizat, recent, că, dacă în anul 2010 erau în jur de 5,5 milioane de persoane cu credite la bănci, din care circa 750.000 nu-şi puteau plăti creditele, acum, mai mult de 1 milion de împrumutaţi se află în imposibilitate de plată, din aproximativ 3,2 milioane de debitori bancari.

• Restanţele aferente creditelor acordate de bănci au crescut cu 232 milioane lei, în iunie faţă de mai

Restanţele aferente creditelor acordate de bănci au crescut, în iunie faţă de mai 2014, cu 232 de milioane de lei şi au ajuns la 33,422 miliarde echivalent lei, potrivit datelor BNR.

Banca Naţională a României subliniază că restanţele aferente împrumuturilor mai mari de 20.000 de lei, pe care le monitorizează Centrala Riscului de Credit din cadrul BNR, reprezentau, în iunie, 10,78% din totalul creditelor acordate, procent similar cu cel din luna anterioară.

Din suma totală a restanţelor, 89% (29,774 miliarde de lei) sunt credite neplătite o perioadă de peste 90 de zile, în scădere de la 31,117 miliarde de lei, în mai 2014.

În cazul persoanelor fizice, restanţele la bănci au crescut, în perioada analizată, cu 37 de milioane de lei (0,53%), până la 6,989 miliarde lei.

În ultimele 12 luni, sumele restante înregistrate de populaţie au fost în creştere, cu 646 milioane de lei (10,18%), de la 6,343 miliarde lei, în iulie 2013, la 6,989 miliarde lei, în iunie anul acesta.

Aproape 92% din totalul sumelor restante în cazul persoanelor fizice reprezentau întârzieri la plată mai mari de 90 de zile.

Numărul restanţierilor persoane fizice a scăzut, în ultimul an, de la 199.184 persoane, în iulie 2013, la 186.008 - în iunie 2014 (6,61%), însă în ultima lună a crescut cu 2.622 de persoane, de la 183.386 - în mai 2014.

În total, numărul clienţilor cu restanţe la bănci a scăzut, în ultimul an, de la 247.687 la 233.964 de persoane, dar a crescut, în ultima lună, cu 2.368 de persoane, de la 231.596.