EXISTĂ SPERANŢĂ PENTRU UE? Ursula, o Viorica cu expunere europeană mai lungă

Prin asumarea rolului de coordonator al programului european de vaccinare anti-Covid, Comisia Europeană, dar şi principalele centre naţionale de putere, au dorit să arate tuturor ce înseamnă unitatea şi eficienţa în lupta pentru binele comun.

Şi au demonstrat cu vârf şi îndesat, sub conducerea înţeleaptă a Ursulei von der Leyen. Recomandată în special de "vocea şi talentul său", doctorul în medicină von der Leyen a fost ministru polivalent în toate guvernele conduse de Angela Merkel. Cel mai lung mandat al său, între 2013 şi 2019, a fost în fruntea Ministerului Apărării, după mandate în fruntea Ministerului Familiei şi apoi al Muncii.

Gurile rele spun că a fost "impusă" la Comisia Europeană, cu toată opoziţia partenerilor social-democraţi din coaliţia guvernamentală, tocmai pentru a se opri distrugerea completă a armatei.

"Principala calificare a doamnei Ursula von der Leyen pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene a fost aşteptarea că va face ceea ce îi vor spune Merkel şi Macron. După performanţa din ultimele săptămâni, liderii poate că ar fi dorit să caute alte calităţi", a scris Daniel Stelter, unul dintre cei mai influenţi economişti din Germania, pe contul său de Twitter.

Vocea sa are o deosebită greutate în mediul de afaceri din cea mai mare economie a zonei euro, iar Stelter a analizat implicaţiile grave ale încercărilor CE de a interzice exporturile de vaccin într-un articol din revista Manager Magazin (manager-magazin.de).

Afirmaţia lui Stelter are profunde semnificaţii pentru noi şi autorităţile statului român: Ursula von der Leyen este doar o Viorica Dăncilă cu expunere europeană mai largă şi tot complet depăşită de postul pe care îl ocupă.

Totodată, declaraţia expertului german reprezintă şi un avertisment referitor la pervertirea completă a criteriilor pe baza cărora sunt puşi pe listele electorale sau numiţi în funcţii politicienii din state europene importante.

Decizia Comisiei Europene de a restricţiona exporturile de vaccin, prin încălcarea gravă a prevederilor din Acordul Brexit şi fără informarea unui stat membru direct implicat, Irlanda, a fost catalogată drept nesăbuită şi într-o analiză de la European Council on Foreign Relations (ECFR). Aici se arată că "reglementările stabilesc un precedent periculos referitor la restricţiile comerciale impuse vaccinurilor şi subminează credibilitatea UE ca susţinător al comerţului liber".

"UE şi guvernul federal al Germaniei au eşuat pe toate planurile în aprovizionarea cu vaccin", scrie Daniel Stelter, iar "ameninţările Bruxelles-ului (n.a. la adresa companiei AstraZeneca) reprezintă declinul UE pe scena globală".

Cuvinte grele, obscene, însă preluate cu deosebit satisfacţie de o anumită parte a presei britanice din tabloidele germane, au fost aruncate într-o şedinţă recentă a guvernului german, unde vice-cancelarul Olaf Scholz a atacat-o fără menajamente pe Ursula von der Leyen pentru dezastrul generat de strategia de vaccinare. Articolele din presa germană nu spun nimic despre cereri oficiale ale demisiei preşedintelui Comisiei Europene.

Parafrazând sloganul filmului "Alien", revista The Economist scrie că "în UE nu te aude nimeni când strigi". Într-un articol despre evitarea asumării responsabilităţii pentru acest fiasco al vaccinării, publicaţia britanică scrie că "există căi limitate de exprimare a nemulţumirilor faţă de managementul UE", iar în aceste condiţii "plângerile referitoare la programul de vaccinare au fost trecute cu vederea".

"În loc să prezinte scuze alegătorilor, UE le aminteşte că lucrurile puteau fi mult mai rele", mai subliniază The Economist.

Da, aceasta a fost atitudinea preşedintelui Comisiei Europene, care apoi a încercat să arunce vina, în mod public, asupra unui vice-preşedinte al Comisiei. Ce spune această încercare murdară de disculpare despre caracterul "doamnei" Ursula von der Leyen?

Şi ce mai caută respectiva "doamnă" în fruntea Comisiei Europene? Mai este acolo doar pentru că a fost "negociată" de Angela Merkel, cu preţul introducerii unor noi tensiuni între oficialii europeni şi întârzierea formării noului executiv european?

Pe de altă parte, de când trebuie să prezinte scuze o organizaţie văzută de liderii săi drept "primul imperiu neimperial din istorie"?

"Comisia a încercat să profite de pandemie pentru a-şi creşte puterile, însă a ratat oribil această operaţiune", scrie Ambrose Evans-Pritchard în The Telegraph, care mai întreabă, retoric probabil, ce înseamnă acest lucru pentru încrederea în administrarea eficientă a Fondului de Redresare de 750 de miliarde de euro.

Într-adevăr, cum poate Comisia Europeană, nu doar în forma sa actuală sub conducerea doamnei von der Leyen, să spere că poate începe şi permanentiza un proces larg de reforme structurale?

Pentru că dacă nu vrei să laşi pieţele să funcţioneze şi vrei să aplici reforme structurale de la nivel central, de sus în jos, atunci trebuie să fii pregătit ca programul să devină permanent, deoarece aceasta este natura evoluţiei unui sistem economic şi social complex.

Evans-Pritchard mai scrie că "erorile din procesul de achiziţionare a vaccinului nu au fost accidentale", ci sunt "intrinseci ideologiei instituţiei".

Oare de cât timp mai este nevoie pentru ca toţi europenii să realizeze că singurul scop al aparatului birocratic de la Bruxelles este autoconservarea, iar adevărata capacitate de a rezolva problemele Europei să devină evidentă chiar şi pentru cei mai înflăcăraţi susţinători ai "unităţii" europene?

Întârzierile care se acumulează în cadrul campaniei de vaccinare ar putea să-şi facă simţite efectele economice chiar în perioada alegerilor generale din Germania, din septembrie 2021.

Odată cu părăsirea scenei politice de către Angela Merkel, poziţia doamnei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene poate deveni foarte rapid "nesustenabilă", mai ales că industria "ţapului ispăşitor" nu duce niciodată lipsă de comenzi.

În articolul său din Manager Magazin, Daniel Stelter mai subliniază că "panica se extinde la Bruxelles şi Berlin", iar decizia de a interzice exporturile de vaccin are implicaţii deosebit de grave.

"Mediul de afaceri ştie acum că oricine are o capacitate de producţie în UE se confruntă cu riscul unei interdicţii a exportului", iar "fiecare companie trebuie să evalueze dacă este acceptabil riscul de a produce în UE pentru piaţa globală". Stelter consideră că riscul nu este acceptabil.

Iar asta nu este tot. Economistul german mai susţine că "distrugerea încrederii în UE ca locaţie pentru afaceri se încadrează în tendinţa deja existentă de supra-reglementare şi control planificat al economiei".

În condiţiile în care "distanţa dintre dorinţă şi realitate devine tot mai mare", UE se depărtează tot mai mult de obiectivul stabilit la Lisabona în 2000, acela de a deveni "cea mai competitivă economie din lume", iar Stelter avertizează că "UE este lăsată în urmă de SUA şi China în toate sectoarele viitorului".

Se pare că este prea târziu pentru inventarea unui "vaccin" care să oprească declinul accelerat al Uniunii Europene.