Factori politici şi influenţa ştirilor

Stabilitatea politică constituie o cauză importantă, dar nu întotdeauna suficientă, pentru consolidarea evoluţiei ascendente a unei valute. De regulă, fluctuaţii importante în evoluţia trendului apar înaintea alegerilor prezidenţiale sau parlamentare. Din cauza incertitudinii derulării următoarelor evenimente, majoritatea participanţilor din piaţă preferă să închidă poziţiile şi să aştepte stabilizarea pieţei. În general, instabilitatea politică are influenţă dăunătoare asupra monedei naţionale şi duce la devalorizarea acesteia.

Reacţia pieţei la publicarea diferitelor ştiri economice, financiare şi politice este cercetată pe larg, dar, cu regret, până acum nimeni n-a reuşit descrierea concretă a influenţei unei ştiri asupra evoluţiei trendului. Cauzele acestui fapt sunt multiple, dar cel mai important de subliniat aici este că o singură ştire, indiferent de importanţa ei, nu poate schimba direcţia trendului pe termen lung. Deseori întâlnim cazuri când marile instituţii financiare şi unii investitori cunoscuţi "aruncă" intenţionat o anumită ştire (uneori incredibilă), pentru a influenţa evoluţia cursului valutar. Există multe cazuri când reacţia la o ştire a avut loc cu mult înainte de momentul în care aceasta a fost publicată. Cel mai frecvent aceasta are loc când se aşteaptă ştirea despre rata dobânzii Băncii Centrale Europene sau Britanice, deoarece poziţia preşedintelui băncii centrale sau a majorităţii membrilor de conducere este cunoscută din timp, la fel şi starea reală a sistemului financiar. Aşa a apărut cunoscuta frază: "Cumpără zvonuri, Vinde fapte" (Buy the Rumors, Sell the Facts). Se are în vedere că efectul produs de ştire trece mai repede decât apariţia acesteia.

Cel mai des reacţia la o ştire fundamentală se exprimă printr-o fluctuaţie nesemnificativă a trendului.

La apariţia unui zvon sau a unei ştiri, pe piaţă apar participanţi care caută să obţină profit din aceasta (sau să evite pierderi în viitor). Dacă trendul este descendent, iar ştirea pozitivă, traderii încep să cumpere valută, dar într-un anumit moment efectul ştirii este insuficient pentru schimbarea trendului, după care preţul revine în direcţia sa iniţială. Cauza rezultă din faptul că piaţa valutară este influenţată de factori la o scară mult mai mare. Reacţia este identică şi pentru trendul ascendent la apariţia ştirilor negative.

În cazul în care piaţa se află în flat (evoluţie laterală) şi se publică o anumită ştire, apar şi participanţi care încearcă să profite de situaţie. Deoarece piaţa este într-un echilibru relativ, preţul creşte brusc pe o perioadă scurtă de timp până la nivelul în care se intensifică reacţia inversă a pieţei, şi apoi revine la valoarea precedentă de echilibru, înainte de aceasta desenând un zig-zag.

Al treilea caz posibil: când piaţa se află în flat, la apariţia unei ştiri preţul creşte sau scade, după care piaţa intră din nou în echilibru, dar la un alt nivel.

Trebuie să menţionăm încă o influenţă posibilă a ştirilor asupra instrumentelor financiare, când avem un trend ascendent şi apare o ştire pozitivă, sau când în timpul unui trend descendent apare cea negativă. Aici observăm accelerarea evoluţiei preţului în direcţia pe care o urma până la publicarea ştirilor. Acest caz este cunoscut sub denumirea de impuls din inerţie.