Datoria asociată falimentelor înregistrate anul acesta în sectorul petrolului şi gazelor din America de Nord a atins un nivel maxim istoric şi urmează să crească în continuare, pe măsură ce valul de solicitări de plasare sub protecţia Legii falimentului nu se opreşte, conform unui raport al Rystad Energy, care analizează datele din industria de profil, furnizate de firma de avocatură Haynes and Boone LLP.
Deşi numărul total de solicitări de plasare sub protecţia Legii falimentului în rândul companiilor de explorare şi producţie (E&P) şi al celor de servicii pentru câmpurile petrolifere (OFS) din acest an a ajuns până acum la 84, în America de Nord, nivel inferior reordului istoric de 142 atins în 2016, datoria asociată acestora este mult mai mare, de 89 de miliarde de dolari până acum, cu aproape 19 miliarde de dolari peste cea din 2016, notează sursa.
În contextul actual al preţurilor scăzute de pe piaţa ţiţeiului, Rystad Energy preconizează că vor urma mai multe falimente în acest an, astfel că datoria asociată cumulativă va spori la o cifră de peste 100 de miliarde de dolari.Luând în calcul un preţ mediu al petrolului american West Texas Intermediate (WTI) de aproximativ 40 de dolari pe baril în acest an şi un preţ al gazului natural Henry Hub de 3 dolari pe MMcf (un milion de picioare cubice), Rystad Energy prognozează că falimentele de pe segmentul E&P din America de Nord vor creşte la 55 până la sfârşitul anului, de la 40 în prezent, ceea ce va adăuga o sumă de aproximativ 15 miliarde de dolari la datoria totală mai sus menţionată.
Sursa menţionează că această sumă exclude posibilele creşteri de datorii din noi falimente ale companiilor OFS, care în prezent ating 44 de cazuri. În acest scenariu, datoria asociată pentru cele 55 de companii este estimată să ajungă la 69 de miliarde de dolari.
În cazul în care nivelurile de preţ menţionate persistă în 2021, Rystad Energy se aşteaptă la 54 de noi falimente în domeniul E&P anul viitor, purtând o datorie asociată de aproximativ 44 de miliarde de dolari.
Într-un scenariu mai pesimist care presupune un preţ al gazului Henry Hub de 2,5 dolari/MMcf, falimentele de pe piaţa E&P ar putea ajunge la 61 de cazuri în acest an şi la 68 în 2021.
În ceea ce priveşte numărul cazurilor de plasare sub protecţia Legii falimentului, este puţin probabil să mai vedem vreodată o repetare a situaţiei din 2016, când au fost înregistrate 142 de companii E&P şi OFS în America de Nord în această situaţie, potrivit raportului. Acesta adaugă că declinul puternic al pieţei de profil, în primăvara anului curent, a dus un număr mare de producători şi furnizori mai mici de ţiţei într-o situaţie financiară extrem de dificilă, iar mulţi operatori care erau activi în sectorul convenţional de petrol şi gaze au ajuns să-şi închidă afacerile definitiv.
• Datoria medie a unei companii petroliere în faliment - 1,05 miliarde de dolari în primele nouă luni din 2020
Valul actual de falimente este diferit şi loveşte un număr semnificativ de companii mai mari de pe mai multe segmente de afaceri din sectorul petrolier, conform sursei, care precizează că, în primele nouă luni ale anului curent, datoria medie a unei societăţi care a solicitat plasarea în faliment a fost de 1,05 miliarde de dolari, aproape de două ori mai mare decât nivelul din 2017, de 576 de milioane de dolari.
Atât falimentele de pe segmentul E&P, cât şi cele din domeniul OFS indică, în medie, o dimensiune record a datoriilor de la începutul acestui an, de 1,34 miliarde de dolari pentru E&P şi 792 de milioane de dolari pentru OFS.
Datoria totală anuală a companiilor plasate sub protecţia Legii falimentului pentru segmentele E&P şi OFS, luată separat, este aproape de recordul anterior de 56,8 miliarde dolari pentru E&P (atins în 2016) şi 35,3 miliarde dolari pentru piaţa OFS (în 2017). Cel mai probabil, ambele recorduri vor fi depăşite în 2020, după sfârşitul celui de-al patrulea trimestru, anticipează sursa citată.
"În timp ce fundamentele pieţei petrolului şi gazelor s-au îmbunătăţit semnificativ în comparaţie cu intervalul aprilie-mai, susţinem că valul falimentelor din America de Nord nu s-a încheiat încă", spune Artem Abramov, şeful departamentului de cercetare a şistului din cadrul Rystad Energy, menţionâmd: "Un număr semnificativ de producători publici şi privaţi de dimensiuni mici şi mijlocii încă se confruntă cu provocări financiare în mediul actual al preţurilor şi au semne de întrebare cu privire la capacitatea lor de a-şi acoperi datoria în 2021-2022".
În concluzie, Rystad Energy arată că, deşi în 2020 pare că nu va fi atins un număr record de cazuri de plasare sub protecţia Legii falimentului (precum cel din 2016), cu siguranţă va fi atins vârful din punct de vedere al datoriei totale asociate falimentelor din industria petrolieră, însă datoria medie pe caz va scădea anul viitor.
Sursa preconizează că numărul de solicitări de plasare sub protecţia Legii falimentului va rămâne în continuare peste nivelul înregistrat în 2019, în următorii doi ani, deoarece industria continuă să se confrunte cu un mediu de piaţă dificil.
• Exxon taie 14.000 de posturi
Gigantul petrolier american Exxon Mobil Corp. îşi va reduce forţa de muncă cu aproape 15% în următorii doi ani, respectiv cu 14.000 de lucrători la nivel mondial, conform unui plan amplu de restructurare determinat de scăderea cererii de ţiţei, în contextul pandemiei de coronavirus.
Exxon şi alţi producători de petrol şi-au redus deja cheltuielile în urma prăbuşirii cererii de petrol.
"Impactul pandemiei de Covid-19 asupra cererii pentru produsele Exxon Mobil a accentuat urgenţa măsurilor de eficientizare a activităţilor", a anunţat compania, săptămâna trecută.
Purtătorul de cuvânt al Exxon, Casey Norton, a declarat: "Aproximativ 14.000 de angajaţi de la nivel mondial, respectiv 15% din total, şi-ar putea pierde locurile de muncă, între aceştia aflându-se şi contractori". Din acest total, 1.900 de posturi vor fi eliminate în SUA.
Reducerea posturilor se va face prin restructurări, pensionări şi concedieri în funcţie de performanţe.
La sfârşitul anului trecut, Exxon avea aproximativ 88.300 de angajaţi, între care 13.300 de contractori.
• Între 4.500 şi 6.750 de locuri de muncă eliminate la Chevron
Tot în SUA, grupul petrolier Chevron Corp. a informat că intenţionează să îşi reducă forţa de muncă cu 10-15%, respectiv cu 4.500-6.750 de persoane. Alte 570 de locuri de muncă vor dispărea în cadrul preluării companiei Noble Energy Inc. de către Chevron. Cele mai multe dintre disponibilizările de la Chevron vor avea loc până la finele acestui an.
"Ne aşteptăm ca noua structură organizaţională a Chevron să păstreze aproximativ 75% din poziţiile Noble. Această cifră va varia în funcţie de fiecare segment de activitate şi funcţie", a declarat, săptămâna trecută, un purtător de cuvânt al Chevron, citat de Kallanish Energy.
Amintim că, la rândul lor, companiile petroliere Royal Dutch Shell Plc (anglo-olandeză) şi BP Plc (britanică) au anunţat că vor renunţa la maximum 15% dintre angajaţi.
• AIE: Investiţiile companiilor petroliere americane de şist au scăzut cu 45% anul acesta
Impactul pe care îl are pandemia de Covid-19 asupra investiţiilor din industria petrolieră va fi resimţit şi în anii următori, conform Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE), care arată că, în 2020, au scăzut cu 45% investiţiile companiilor petroliere americane de şist, în timp ce costurile de finanţare ale acestora au sporit cu 50%.
Potrivit sursei, este posibil ca numărul instalaţiilor de foraj active din SUA să crească, ceea ce ar sugera începutul unei redresări, dar totalul acestora era în scădere cu 564 de platforme săptămâna trecută, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, astfel că recuperarea va dura ceva timp.
Specialiştii din domeniu sunt de părere că, cu cât va continua să crească numărul de noi infecţii cu coronavirus, cu atât industria petrolieră va avea nevoie de mai mult timp ca să se redreseze şi să crească.
În ultima zi a săptămânii trecute, preţul futures al petrolului american WTI cu livrare în decembrie era de 35,65 dolari barilul la Nymex, la ora locală 09.42, în scădere cu 1,44% faţă de ziua anterioară. Cotaţia ţiţeiului european Brent cu acelaşi termen de livrare era de 37,46 dolari/baril la ICE Futures Europe, mai mic cu 0,5% faţă de sesiunea anterioară.