FALIMENTUL GRECIEI? /MUGUR ISĂRESCU: "Băncile noastre cu capital grecesc nu depind de finanţările acţionarilor"

Actualizare 15:50 ING: Nu ne aşteptăm ca banii statului să fie folosiţi pentru a sprijini subsidiare ale băncilor greceşti

ING transmite că îşi revizuieşte poziţia adoptată iniţial şi arată că nu se aşteaptă ca banii de la stat să fie utilizaţi pentru a sprijini băncile româneşti cu capital grecesc.

Acest răspuns al ING vine ca o revizuire a punctului de vedere adoptat de bancă în raportul "Probleme cu vecinul", lansat în data de 30 iunie.

Raportul ING menţionează: "În ciuda declaraţiilor BNR potrivit cărora nu vor fi accesate fonduri de stat, suntem mai degrabă sceptici şi ne aşteptăm ca finanţarea provenită de la Atena, de 2,5 miliarde euro, pentru subsidiarele locale ale băncilor elene să fie înlocuită cu fonduri de stat, ceea ce ar putea avea un impact asupra deficitului bugetar cu până la 1,5% din PIB şi va afecta profilul datoriei pe termen scurt".

ING arată, în clarificare: "În lumina directivei UE, ne-am revizuit punctul de vedere şi nu ne aşteptăm ca banii de la stat să fie utilizaţi pentru a sprijini filiale elene din România şi Bulgaria. Perspectivele oferite ieri de guvernatorul Băncii Naţionale a României în cadrul unei conferinţe de persă au adus informaţii suplimentare despre situaţia financiară a băncilor cu capital grecesc.

Mugur Isărescu a transmis, ieri, că băncile româneşti cu capital grecesc nu sunt dependende de finanţările primite din partea acţionarilor, guvernatorul BNR precizând: "Liniile de finanţare de la băncile mamă reprezintă, în prezent, 27,5% din totalul pasivelor băncilor româneşti cu capital grecesc. Majoritatea semnificativă, de 81,5%, au scadenţa mai mare de un an. Nu au cum să retragă aceste linii de finanaţare. În cazul în care liniile de finanţare nu vor mai fi reînnoite, băncile româneşti cu capital grecesc au resurse suplimentare suficiente ca să a obţină lichiditate. Activele eligibile pentru refinanţare la BNR reprezintă aproape dublu faţă de nevoia de lichiditate în cazul ne-reînnoirii liniilor de finanţare care expiră în 2015".

(E.D.)

---------------

Băncile româneşti cu capital grecesc nu sunt dependende de finanţările primite din partea acţionarilor, a spus, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, precizând: "Liniile de finanţare de la băncile mamă reprezintă, în prezent, 27,5% din totalul pasivelor băncilor româneşti cu capital grecesc. Majoritatea semnificativă, de 81,5%, au scadenţa mai mare de un an. Nu au cum să retragă aceste linii de finanaţare. În cazul în care liniile de finanţare nu vor mai fi reînnoite, băncile româneşti cu capital grecesc au resurse suplimentare suficiente ca să a obţină lichiditate. Activele eligibile pentru refinanţare la BNR reprezintă aproape dublu faţă de nevoia de lichiditate în cazul ne-reînnoirii liniilor de finanţare care expiră în 2015".

Afirmaţiile Guvernatorului au venit la scurt timp după ce analiştii ING transmiseseră că finanţări estimate la 2,5 miliarde euro, accesate de băncile noastre cu capital elen de la acţionarii lor din Grecia, ar putea să fie înlocuite cu bani de la statul român.

Raportul ING menţionează: "În ciuda declaraţiilor BNR potrivit cărora nu vor fi accesate fonduri de stat, suntem mai degrabă sceptici şi ne aşteptăm ca finanţarea provenită de la Atena, de 2,5 miliarde euro, pentru subsidiarele locale ale băncilor elene să fie înlocuită cu fonduri de stat, ceea ce ar putea avea un impact asupra deficitului bugetar cu până la 1,5% din PIB şi va afecta profilul datoriei pe termen scurt".

• Isărescu: "Restricţiile impuse băncilor din Grecia nu se aplică şi subsidiarelor de la noi"

Restricţiile de retragere a depozitelor plasate în băncile din Grecia nu se aplică şi băncilor româneşti cu capital elen, a transmis, ieri, Mugur Isărescu.

Oficialul BNR a reiterat că operatorii noştri bancari cu capital grecesc se supun legilor din România, fiind supravegheate direct de BNR. Guvernatorul a adăugat că eventualele măsuri de control ale capitalurilor impuse de autorităţile elene nu se aplică băncilor de la noi.

Potrivit declaraţiilor sale, subsidiarele băncilor greceşti care activează pe piaţa noastră pot face faţă unor evoluţii nefavorabile generate de situaţia din Grecia.

Domnia sa a precizat că solvabilitatea băncilor româneşti cu capital grecesc era de 17,6%, în mai 2015, în creştere faţă de 16,3%, în decembrie 2014, peste minimul impus, de 8%.

"Toate cele 4 bănci româneşti cu capital grecesc au fie numerar în casă sau în rezervele minime obligatorii, fie titluri de stat şi alte active care pot fi transformate rapid în numerar", potrivit Guvernatorului.

Mugur Isărescu a menţionat: "În caz de momente emoţionale mai mult sau mai puţin justificate, băncile pot să asigure lichiditatea, se aprovizionează de la BNR. Singurii care pierd sunt deponenţii, pierd timp, pierd dobânda şi comisioanele de retragere".

Şeful Băncii Centrale a menţionat că rezervele minime obligatorii constituie un bazin mare de lichiditate, nivelul rezervelor în valută, de 14%, reprezentând "câteva" miliarde de euro.

"Nu există potenţial de retragere de asemenea lichiditate. De asemenea, rezervele minime pentru pasivele în lei reprezintă câteva miliarde bune de lei, care se găsesc sub formă lichidă, iar băncile nu trebuie să apeleze la altceva. În afară de scopul monetar, în subsidiar rezerva minimă obligatorie are şi un rol prudenţial, de a avea lichiditate pentru situaţii deosebite", a spus Isărescu.

Guvernatorul a amintit că, în caz de necesitate, BNR poate fi împrumutător de ultimă instanţă, nu numai prin operaţiuni repo, dar şi prin credit special, asigurând astfel lichiditatea necesară unei bune funcţionări a pieţelor, funcţie pe care nu o au toate băncile centrale.

Guvernatorul BNR a mai spus, ieri, că nicio bancă cu capital grecesc nu se află printre primele cinci bănci din sistem, două dintre ele fiind în top 10 bănci, cu un nivel de solvabilitate peste media băncilor cu capital grecesc.

• Guvernatorul BNR: "Am avut o colaborare excepţională cu acţionarii băncilor româneşti cu capital grecesc"

Mugur Isărescu a subliniat că o retragere de capitaluri "peste noapte", înainte de scadenţă, reprezintă o bilă neagră majoră pentru acţionar, care şi-ar putea pierde dreptul de vot în cadrul băncii locale.

Şeful BNR a declarat: "Am avut o colaborare excepţională, exemplară cu acţionarii băncilor româneşti cu capital grecesc şi cu Direcţia de Supraveghere a Băncii Greciei. De câte ori le-am spus că este nevoie de capital au fost cei care au reacţionat cel mai rapid, comparat cu acţionari din alte ţări. Acest lucru este remarcabil. Ce credeţi că i-ar putea apuca pe aceşti acţionari care au făcut asemenea investiţii, au plasat asemenea sume de de bani, ca dintr-odată să-şi piardă dreptul de vot? (...) Nu cred că se va ajunge acolo, pentru că este un comportament nesustenabil din punctul de vedere al interesului lor".

În urmă cu două săptămâni, Nicolae Cinteză, directorul direcţiei de Supraveghere Financiară din BNR, ne-a spus că BNR se pregăteşte să suspende dreptul de vot pe care băncile greceşti îl au în calitate de acţionari ai unor operatori bancari de la noi, în cazul în care primele dintre acestea ar intra în incapacitate de plată.

Recent, în contextul situaţiei de criză prin care trece Grecia, BNR a luat o măsură în premieră în sistemul bancar românesc - a recomandat băncilor româneşti cu capital grecesc să încheie un acord de compensare cu acţionarii lor, care să nu permită acestora din urmă să-şi retragă depozitele de la noi, în cazul unui control pe capital. După cum ne-a spus Nicolae Cinteză, instituţiile din ţara noastră au ascultat sfatul Băncii Centrale şi au încheiat astfel de acorduri cu băncile mamă.

Menţionând că banca noastră centrală monitorizează în mod continuu situaţia din Grecia, Nicolae Cinteză ne-a explicat: "În cazul în care în Grecia s-ar institui un control pe capital, subsidiarele greceşti de la noi nu şi-ar mai putea trage plasamentele pe care le au la băncile mamă, iar acestea din urmă ar putea să-şi retragă şi depozitele pe care le au în băncile din România. Pentru ca să nu se întâmple acest lucru, am cerut instituţiilor bancare cu acţionariat grecesc să încheie un acord cu băncile mamă, astfel încât să compensăm expunerile băncilor noastre cu sursele atrase de la acţionari. Ar rămâne să mai plătim doar o mică parte, care nu ne va pune probleme".

Cele patru bănci cu acţionariat grecesc din ţara noastră sunt Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească.