Fără cash la ING Bank

Începând de astăzi, ING Bank funcţionează fără casierii, banca închizându-şi toate ghişeele clasice şi funcţionând cu unităţi de tip Self Bank, după modelul celor operate în franciză începând din anul 2004. Astfel, operaţiunile cu numerar (retragerile şi depunerile) vor fi efectuate doar la ATM-uri, în toate unităţile ING Bank.

Înainte de ING Bank, respectiv din vara anului trecut, ProCredit Bank a adoptat acelaşi model de business.

De altfel, tot mai multe bănci mari, cum ar fi Raiffeisen Bank sau BCR, aduc modelul Self Bank şi agenţii fără casierie în ţara noastră.

Procesul de transformare operaţională derulat de ING Bank, care presupune şi închiderea casieriilor din sucursalele ING, a fost anunţat şi început încă din luna februarie a anul curent, când banca deţinea 33 de casierii. De atunci, au fost închise pe parcurs casieriile, ultimele încetându-şi activitatea ieri, 29 octombrie, după cum ne-au transmis reprezentanţii băncii.

Aceştia ne-au precizat: "Costurile reduse ca urmare a închiderii casieriilor sunt limitate, cu atât mai mult cu cât le comparăm cu investiţia în digitalizare, în redefinirea arhitecturii organizaţionale, în actualizarea infrastructurii şi automatelor de procesare de plăţi sau instrumente de plată. Aceasta nu a fost o măsură luată pentru a reduce costurile (costul income ratio este de 50-53% pe agenţie), ci pentru a ajusta serviciile şi modul de servire a clienţilor cu soluţii mai relevante pentru ei. Deja 99% din tranzacţiile de bază au loc pe canale online sau automatizate, direcţia spre automatizare şi mobile fiind clară în rândul clienţilor ING".

Reprezentanţii băncii olandeze au anunţat, în prima parte a acestui an, că, până la finalul lui 2018, instituţia financiară va oferi noi servicii electronice şi online care să suplinească închiderea ghişeelor.

Printre altele, banca va oferi şi serviciul prin care persoanele ce nu sunt clienţi ING vor putea depune bani într-un cont al acestei bănci la anumite bancomate ING, în baza unui cod de depunere furnizat de unităţile bancare.

Banca sublinia, în urmă cu câteva luni, că "şi-a conturat strategia digitală analizând comportamentul clienţilor săi": "Conform rezultatelor din 2017, clienţii din segmentul de retail au folosit deja canalele digitale pentru 99% dintre tranzacţiile de bază. La casierii, numai 1% dintre clienţi retrăgeau banii şi 5% îi depuneau în cont. Frecvenţa cu care un client accesează ING Home'Bank este, în medie, de o dată la două zile, în schimb nu vizitează un office mai des de o dată pe an. Tot anul trecut s-a văzut şi o dublare a numărului de interacţiuni şi solicitări venite de pe mobil către bancă. Toate acestea sunt şi rezultatul faptului că tot mai multe produse ING au devenit disponibile pe platforma de internet banking în ultimul an.

Preferinţele clienţilor pentru produse online pot fi văzute şi în produse mai complexe. ING Home'Bank a depăşit limitările unei platforme de internet banking bazate pe servicii de transfer, oferind produse mai complexe, ca fonduri mutuale, depozite sau credite. Din septembrie 2017, de când a fost lansat creditul de nevoi personale disponibil instant, un total de 5.000 de clienţi au ales să ia creditul online, iar dintre aceştia unul din trei având cel puţin un astfel de produs. Mai mult decât atât, 80% din creditele online au fost accesate şi aprobate prin mobil".

Din aprilie 2017, ING Bank are comisioane zero pentru retrageri de la bancomatul oricărei bănci, de oriunde din lume, pentru clienţii cu salariul sau alt venit recurent la ING şi cu minimum o plată lunară cu cardul.

Digitalizarea ING Bank face parte dintr-un amplu proces derulat la nivelul sistemului, fiecare bancă având proiecte în acest sens.

Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), ne-a spus, recent, într-un interviu, că unul dintre cele patru proiecte strategice ale ARB este Agenda Digitală. Domnia sa ne-a precizat: "Româ­nia se situează şi în acest an pe ultimul loc în cadrul statelor Uniunii Europene în Indexul Societăţii şi Economiei Digitale (DESI), deşi, spre exemplu, 44% din gospodăriile din România beneficiază de conexiune ultrarapidă de internet, ceea ce ne situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană. Avem potenţial, totul e să avansăm ca societate spre atingerea lui.

O economie puternic digitală nu prezintă doar avantaje directe pentru cetăţeni, dar şi indirecte, prin creşterea gradului de atractivitate al economiei pentru investitori şi, deci, îmbunătăţirea performanţelor şi a competitivităţii acesteia, cu un larg impact pozitiv final la nivelul societăţii.

Proiectul ARB asupra digitalizării nu se opreşte doar la graniţele indus­triei bancare, vizând in-extenso şi implementarea unei guvernări digitale la nivel naţional.

Există două perspective pe care le avem în vedere când ne referim la digitalizarea în sectorul bancar româ­nesc. Pe de o parte, băncile, la nivel individual, au promovat puternic în cadrul propriilor organizaţii soluţiile digitale. Acest lucru este observabil şi astăzi, prin noile facilităţi care sunt oferite deja aproape la nivel de standard de industrie de cei mai mulţi actori bancari în zona de produse şi servicii oferite clienţilor. Putem afirma cu certitudine că sectorul bancar, ca un întreg, se situează în eşalonul fruntaş al industriilor în care digitalizarea a devenit parte intrinsecă a dezvoltării şi diversificării domeniului, în beneficiul final al consumatorului şi al băncilor deopotrivă. În acelaşi timp, dacă ne raportăm direct la nivel sistemic, există condiţionalităţi care ţin de limitări specifice ale mediului local de politici publice. Acestea nu permit valorificarea la potenţialul maxim al digitalizării în sistemul bancar, dar şi, implicit, în anumite cazuri şi la nivelul altor industrii. Aici este o zonă de oportunitate unde, prin dialog deschis şi aplicat între toate părţile interesate - autorităţi, reprezentanţi ai mediului de afaceri, societate civilă - se poate foarte uşor asigura un cadru stimulativ în vederea atingerii obiectivelor ambiţioase ale agendei digitale România 2020".

La nivelul industriei bancare se fac demersuri pentru armonizarea legislaţiei, în paralel cu participarea la procesul de transpunere la nivel naţional a unor noi reglementări europene, conform domului Dănescu. Domnia sa apreciază că, la nivel naţional, este necesară o modernizare reală a cadrului legislativ şi de reglementare care să răspundă realităţii curente: "Asociaţia Română a Băncilor a iniţiat proiectul Agenda Digitală, care prevede o serie de acţiuni imediate pentru accelerarea gradului de introducere a tehnologiilor digitale în serviciile oferite clienţilor şi guvernarea digitală".

Studiul privind guvernarea digitală în România analizează contextul internaţional privind guvernarea digitală şi locul pe care se situează România din această perspectivă, subliniază beneficiile guvernării digitale, descrie modele de e-Guvernare de succes, analizează barierele în calea implementării guvernării digitale în România şi propune o serie de măsuri, precum şi un calendar posibil de implementare a aces­tora. Asociaţia Română a Băncilor este în plin proces de transmitere a studiului către toţi factorii decizionali din societatea românească - Guvernul României, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, ANCOM, comisiilor de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor şi partidelor politice.

Florin Dănescu ne-a mai spus: "Digitalizarea bancară şi guvernarea digitală a României trebuie să aibă SENS. Adică să aducă valoare Statului, Economiei, Naturii umane - individului şi Societăţii".