FEBRUARIE FINANCIAR Încrederea mediului de afaceri din România s-a menţinut peste media pe termen lung

• ING Bank reduce prognoza de creştere pentru România la +2,3%, în 2022 • "BNR pare foarte determinată să menţină cursul la 4,95 lei/euro. Rata-cheie de dobândă se va duce spre 4,00% în acest an"

Indicatorul de încredere a mediului de afaceri din România, publicat în fiecare lună de Comisia Europeană (Economic Sentiment Indicator - ESI), a fost neschimbat în februarie faţă de ianuarie, la o valoare de 101,2 puncte, peste media pe termen lung, arată analiştii BCR Cercetare. Potrivit acestora, încrederea a crescut în industrie susţinută de comenzile mai mari pentru export şi a scăzut în comerţ retail, servicii şi construcţii. De notat că indicatorul Comisiei nu surprinde impactul războiului din Ucraina şi perspectivele managerilor locali asupra economiei României din moment ce sondajele ESI au fost realizate înainte de invazia Rusiei.

În ianuarie, ESI a scăzut cu 1,3 puncte, de la 102,5 puncte în decembrie. Valoarea din octombrie şi noiembrie a ESI a fost de asemenea sub media pe termen lung de 100 de puncte, economia fiind lovită foarte puternic de valul extrem de sever de Covid-19 din ultimele 3 luni ale lui 2021, care au fost, de altfel, marcate de o criză politică majoră. Economia României a stagnat în a doua jumătate a lui 2021, în ritm trimestru/trimestru.

Scăderea ESI în perioada august-noiembrie a indicat această dinamică slabă a economiei comparativ cu lunile de primăvară şi vară 2021, când economia României şi-a atins viteza maximă de creştere ca urmare a eliminării restricţiilor şi manifestării consumului reprimat din perioada de vârf a restricţiilor.

Valul al patrulea al pandemiei extrem de puternic a afectat activitatea în economie, iar în trimestrul al treilea economia (PIB) a înregistrat o dinamică pozitivă de doar 0,4% în ritm trimestrial, în mare parte datorită contribuţiei pozitive semnificative a agriculturii. În trimestrul al patrulea, activitatea a fost de asemenea sub potenţial, în decembrie înregistrându-se o scădere economică de 0,1%.

Începutul lui 2022 pare compromis din punct de vedere economic, având în vedere puseul inflaţionist puternic ce continuă să se manifeste şi probabil se va accentua pe fondul războiului lui Vladimir Putin cu Ucraina. Potrivit analiştilor BCR Cercetare, presiunile pe preţurile de vânzare au continuat să fie puternice în sectorul de servicii şi cel manufacturier în februarie.

• ING Bank: "Încrederea şi investiţiile, sub presiunea războiului din Ucraina"

ING Bank arată într-un raport de analiză că încrederea şi investiţiile în România sunt sub o relativă presiune având în vedere războiul din Ucraina.

"Pentru România, impactul conflictului va fi în principal prin intermediul canalului de încredere. În materie de comerţ, legăturile comerciale atât cu Rusia cât şi cu Ucraina sunt destul de limitate, la doar 3% din volumul comercial total. Cu toate acestea, incertitudinea ar putea să pună pe hold câteva proiecte de investiţii private, iar consumatorii ar putea deveni precauţi. Asta se va adăuga unui context economic deja slab după contracţia din trimestrul precedent, iar prin urmare riscul de recesiune nu poate fi ignorat. Ne reducem prognoza de creştere a PIB pentru 2022 la 2,3% de la 3,2%", se arată în raportul ING Bank.

Analiştii ING mai arată că Banca Naţională a României "pare foarte determinată să menţină rata de schimb EUR/RON aproape de 4,95". "Va fi probabil nevoie de nişte mişcări tectonice în restul valutelor din regiunea Europei Centrale şi de Est (să zicem EUR/PLN peste 5,00 şi EUR/HUF peste 400) ca să vedem o scădere pe leu. (...) Am putea vedea dobânzile pe termen scurt destul de sus pentru o perioadă de timp. În aceste circumstanţe nivelul ratei-cheie de dobândă va conta mai puţin, dar în continuare ne aşteptăm la majorări către 4,00% în acest an. Presiunile inflaţioniste sunt acum ceva mai echilibrate în opinia noastră având în vedere perspectivele ca economia să încetinească dincolo de aşteptări", mai notează analiştii ING Bank.

• ESI: Incertitudinea economică din România a crescut încă de dinaintea invaziei Rusiei în Ucraina

De notat faptul că executivul european a început să publice din luna octombrie un indicator nou privind incertitudinea economică, iar acesta a crescut destul de puternic pentru România în luna februarie, înainte de conflictul armat din Ucraina, cu 3,4 puncte, la o valoare de 12,8 puncte, managerii locali continuând să anticipeze cu dificultate evoluţia viitoare a afacerilor lor.

În acelaşi timp, indicatorul privind evoluţiile de pe piaţa muncii a cunoscut o uşoară îmbunătăţire la o valoare de 108,9 puncte în februarie de la 108,4 puncte în ianuarie. Tendinţa pozitivă în ceea ce priveşte creşterea locurilor de muncă din economie şi rata redusă a şomajului este contrabalansată într-o anumită măsură de rata de creştere a salariilor care a fost real negativă în ultimele luni. 

Per total, în industrie încrederea a crescut uşor cu 0,2 puncte la -1,0 puncte în februarie de la un nivel de -1,2 puncte în ianuarie, evoluţie venită pe fondul comenzilor în creştere de la export.

În servicii încrederea a scăzut cu 0,5 puncte, la o valoare de 6,8 în februarie, de la 7,3 puncte în ianuarie, în comerţul retail încrederea a scăzut puternic după două luni de creştere (deteriorare a condiţiilor de business), cu 4,0 puncte, de la 7,3 puncte în ianuarie, în timp ce în construcţii încrederea s-a deteriorat de asemenea, puternic, la -8,8 puncte, de la -6,6 puncte în ianuarie.