FEBRUARIE FINANCIAR Marte este zeul războiului. Februarie l-a pregătit

Tumultul vieţii cotidiene din Europa şi din ţara noastră, ce părea să revină la normal odată cu apropierea sfârşitului pandemiei de Covid 19 a fost zdruncinat din temelii, în ultimele zile ale celei de-a două luni a anului. În 24 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin, beneficiind de sprijinul aliatului de la Minsk - Aleksandr Lukaşenko -, a decis invadarea Ucrainei, după ce, în prealabil, Duma de Stat de la Moscova a recunoscut independenţa republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk. Războiul din Ucraina se întrezărea încă de la începutul lunii februarie, când, sub pretextul unor exerciţii militare, Federaţia Rusă a mobilizat 190.000 de soldaţi şi tehnica militară aferentă la graniţa cu Ucraina şi la graniţa Belarusului cu aceeaşi ţară. Un lucru este cert: din 24 februarie războiul bate la porţile lumii civilizate, refugiaţii din estul continentului se îndreaptă în număr mare către vest, iar economiile europene se pregătesc de recul, după ce s-a decis sancţionarea drastică a Federaţiei Ruse. Mai ales că majoritatea statelor din bătrânul continent sunt încă dependente de importurile de gaz din Rusia, în ciuda asigurărilor oferite de SUA că va suplimenta trimiterea de gaz natural lichefiat în terminalele din porturile Uniunii Europene. Toată această stare de lucruri şi-a pus amprenta şi asupra politicii din ţara noastră, care se confruntă, pentru prima dată în acest secol, cu un război în imediata vecinătate a graniţelor sale.

Cu toate acestea, încă de la începutul lunii trecute, autorităţile de la Bucureşti au primit sprijinul poilitic necesar din partea aliaţilor nord-atlantici, care ne-au asigurat că sunt pregătiţi să respecte articolul 5 al Tratatului NATO, ce prevede apărarea colectivă în cazul în care un stat membru este atacat de un stat terţ. Astfel, în 2 februarie, preşedintele american Joe Biden a solicitat Pentagonului dislocarea în ţara noastră de la baza germană din Vilsek a unui batalion Stryker, din cadrul Regimentului 2 Cavalerie.

Escadronul Stryker trimis în România este alcătuit din 1000 de soldaţi americani cu tehnica necesară aferentă. Soldaţii americani urma să fie cantonaţi la baza de la Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, unde se mai aflau deja încă 1000 de camarazi de-ai lor, şi ulterior să participe la diferite misiuni de pregătire prin unităţile militare din ţara noastră.

Imediat după anunţul oficialilor de la Washington, preşedintele Klaus Iohannis a spus că desfăşurarea în ţara noastră a efectivelor Statelor Unite ale Americii "reprezintă o demonstraţie fără echivoc a solidarităţii Statelor Unite, (...) în contextul eforturilor de consolidare a descurajării şi apărării pe Flancului Estic al NATO", ca răspuns la evoluţiile îngrijorătoare de securitate de la graniţa ruso-ucraineană. În aceeaşi zi, la baza aeriană de la Câmpia Turzii, Klaus Iohannis a anunţat intenţia autorităţilor de la Bucureşti ca, la finalul acestui deceniu, să înceapă înzestrarea Forţelor Aeriene Române cu avioane de luptă de ultimă generaţie, F-35.

Decizia Washingtonului de a suplimenta trupele americane staţionate în ţara noastră a fost salutată şi de premierul Nicolae Ciucă, ca a menţionat că rolul soldaţilor americani va fi strict de descurajare a oricărei agresiuni şi de întărire a capacităţilor defensive ale Armatei Române.

• Grupuri de luptă NATO în România

În 3 februarie, Jean-Yves Le Drian, ministrul pentru Europa şi Afaceri Externe de la Paris, s-a aflat în vizită oficială la Bucureşti, în contextul în care preşedintele francez Emmanuel Macron anunţase cu câteva zile înainte disponibilitatea Administraţiei de la Palatul Elysee de a trimite forţe armate în ţara noastră, în cazul activării Forţei de răspuns a NATO. Oficialul francez s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Nicolae Ciucă, discutând şi despre condiţiile în care forţele franceze vor fi trimise în ţara noastră, şi a participat la şedinţa festivă a Parlamentului, în care au fost sărbătoriţi cei 15 ani de când România a devenit membru al Uniunii Europene.

La o săptămână după vizita ministrului de externe francez şi imediat după sosirea în ţara noastră a primelor trupe motorizate americane din cadrul batalionului dislocat din Germania la baza Mihail Kogălniceanu, în 11 februarie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a efectuat o vizită oficială în România. Cu acest prilej, în urma vizitei pe care a făcut-o împreună cu preşedintele Klaus Iohannis la Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu, Stoltenberg a declarat că NATO ar putea poziţiona pe termen lung în România mai multe grupuri de luptă.

În aceeaşi zi, preşedintele Klaus Iohannis a participat, la invitaţia preşedintelui american Joe Biden, la consultări în format restrâns cu o serie de lideri aliaţi şi ai instituţiilor Uniunii Europene pe tema evoluţiilor îngrijorătoare ale securităţii regionale, europene şi euroatlantice generate de desfăşurarea masivă de forţe şi echipamente ruse în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre.

Consultările la vârf între aliaţii NATO, pe fondul acumulării tensiunilor la graniţa ruso-ucraineană, au continuat pe tot parcursul lunii februarie. Astfel, în 18 februarie, preşedintele Klaus Iohannis, alături de alţi lideri aliaţi (preşedintele francez Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, premierul britanic Boris Johnson, premierul canadian Justin Trudeau, cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg) şi ai instituţiilor Uniunii Europene (preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel), a participat la noi consultări în format restrâns convocate de Joe Biden pe tema celor mai recente evoluţii de securitate. Această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul intensificării acţiunilor provocatoare ale Federaţiei Ruse, dublate de o retorică tot mai intensă în scopul dezinformării şi intimidării. Liderii au analizat, cu acest prilej, cele mai recente informaţii din teren şi paşii următori care trebuie avuţi în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creşterea nivelului securităţii pe continentul european şi descurajarea utilizării forţei militare de către Rusia. Accentul a fost pus pe importanţa continuării demersurilor politico-diplomatice în vederea dezescaladării concrete, verificabile şi a evitării unui conflict.

• 24 februarie - prima zi de război

Prima zi de război la graniţele de est ale Uniunii Europene şi NATO a fost 24 februarie, când Rusia a atacat Ucraina. Imediat, preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă au condamnat agresiunea armată şi încălcarea de către Federaţia Rusă a principiilor de drept internaţional.

În aceeaşi zi se consemnează şi primul val de refugiaţi ucraineni sosiţi în ţara noastră, care şi-au părăsit locuinţele din cauza bombardamentelor efectuate de Armata Rusă în mai multe oraşe din ţara vecină.

8942 de cetăţeni ucraineni au intrat în 24 şi 25 februarie în România, dintre care 4617 au ieşit în aceleaşi zile din ţara noastră, îndreptându-se către Bulgaria şi alte state din vestul Europei. Dintre refugiaţii rămaşi la noi în ţară, 40 au depus cereri de azil în România, în primele două zile de război.

În 24 februarie, preşedintele Klaus Iohannis a participat la Bruxelles la reuniunea extraordinară a Consiliului European, convocată ca urmare a agresiunii militare neprovocate şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei. Liderii europeni au condamnat în cei mai fermi termeni agresiunea militară rusă la adresa Ucrainei şi au cerut Rusiei încetarea imediată a acţiunilor militare, retragerea necondiţionată a tuturor forţelor şi echipamentului militar. Consiliul European a stabilit un pachet de măsuri restrictive suplimentare, prin care a impus costuri masive şi severe Rusiei pentru acţiunile sale.

Pe plan intern, premierul Nicolae Ciucă a convocat, la nivelul Guvernului, un task-force pentru gestionarea situaţiei generate de agresiunea militară rusă din Ucraina, în timp ce Ministerul Afacerilor Externe a decis monitorizarea situaţiei cetăţenilor români din Ucraina şi a convocat celula de criză inter-instituţională pentru sprijinirea şi acordarea de asistenţă consulară cetăţenilor români din ţara vecină.

Structura convocată la nivel guvernamental are printre sarcini monitorizarea şi evaluarea intrărilor şi ieşirilor de gaze naturale pe toate rutele din ţară, pentru a putea lua, în funcţie de evoluţia situaţiei, măsurile necesare pentru a asigura continuitatea în aprovizionarea cu gaze naturale. Guvernul a asigurat cetăţenii că ţara noastră are suficiente stocuri de gaze din depozite pentru gestionarea perioadei sezonului rece. Membrii Executivului vor monitoriza asigurarea funcţionării tuturor serviciilor publice. De asemenea, structurile guvernamentale responsabile vor asigura preluarea fluxurilor de refugiaţi.

Imediat după şedinţa task-force-ului instituit la nivelul Guvernului, a avut loc şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în care au fost stabilite principalele măsuri ce trebuie luate în perioada conflictului ruso-ucrainean.

A doua zi, în 25 februarie, preşedintele Klaus Iohannis a participat la summitul NATO desfăşurat în format virtual, unde singura temă de discuţie a fost impactul amplu al actualei crize asupra situaţiei de securitate pe Flancul Estic al Alianţei, inclusiv la Marea Neagră, precum şi asupra întregului spaţiu euroatlantic.

Tot în 25 februarie, Klaus Iohannis a găzduit împreună cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, summitul Formatului Bucureşti 9 (B9), desfăşurat în format hibrid, în cadrul căruia a fost adoptată o declaraţie comună a celor 9 state cu privire la condamnarea agresiunii exercitată de Rusia asupra Ucrainei.

• Noi trupe aliate în România

Prim-ministrul de la Bruxelles, Alexander de Croo, a anunţat, în 26 februarie, că Belgia va desfăşura, la începutul lunii martie, 300 de soldaţi în România ca parte a eforturilor NATO de a-şi consolida flancul estic. Peste două zile, în 28 februarie, primii militari francezi din cadrul Forţei de Răspuns a NATO au sosit în România. Soldaţii au aterizat la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, iar lor li s-au alăturat, la începutul lunii martie, alţi militari francezi, însoţiţi de vehicule blindate. Din imaginile publicate de MApN, tehnica militară franceză a fost adusă în România cu ajutorul unei aeronave de transport Antonov vopsită în culorile Ucrainei (galben-albastru). În total, în ţara noastră au fost trimişi 500 de militari francezi.

Pe plan intern, în şedinţa task-force-ului guvernamental s-a decis, în 27 februarie, trimiterea în Ucraina de căşti de protecţie, veste antiglonţ, muniţie, alimente, apă şi medicamente, în valoare totală de peste 3 milioane de euro.

Conform situaţiei privind refugiaţii ucraineni prezentată în aceeaşi zi de ministrul de interne Lucian Bode, în primele trei zile de conflict ruso-ucrainean au intrat în ţara noastră 56.371 de cetăţeni ucraineni, dintre care 28.174 au plecat spre alte state. Din cei 28.197 de cetăţeni ucraineni rămaşi pe teritoriul ţării noastre, 318 au solicitat în primele trei zile azil în România.

Pentru a veni în sprijinul refugiaţilor ucraineni, în aceeaşi zi Guvernul a aprobat o hotărâre prin care solicitantul de azil beneficiază, la cerere, de hrană în limita sumei de 20 de lei/persoană/zi, de îmbrăcăminte în limita sumei de 135 de lei/persoană/sezon de vară şi de 200 de lei/persoana/sezon de iarnă şi de alte cheltuieli, în limita sumei de 12 lei/persoană/zi reprezentând cheltuieli cu transportul local, servicii culturale, presă, servicii de reparaţii şi întreţinere, cheltuieli cu produse de igienă personală.

Situaţia privind refugiaţii din Ucraina a fost discutată de preşedintele Klaus Iohannis, a doua zi, cu Ylva Johansson, comisarul european pentru Afaceri Interne, care a venit în ţara noastră pentru a evalua impactul umanitar al războiului declanşat de Rusia în Ucraina.

În acest context, comisarul european a exprimat sprijinul pentru utilizarea de către România a instrumentelor şi fondurilor europene destinate gestionării fluxului de migranţi.

În ultima zi a lunii, 28 februarie, preşedintele Klaus Iohannis a participat, alături de lideri globali aliaţi şi ai instituţiilor multilaterale, la o nouă rundă de consultări în format restrâns convocată de preşedintele american Joe Biden, în cadrul căreia s-a discutat despre pachetele extinse de sancţiuni la adresa Federaţiei Ruse şi despre necesitatea dezescaladării actualei situaţii, având în vedere ameninţarea cu utilizarea armelor nucleare făcută de către preşedintele rus Vladimir Putin.

Tot în 28 februarie, în contextul global al sancţionării Federaţiei Ruse,

ANPC a controlat operatorii economici care deţin benzinăriile Lukoil şi Gazprom, precum şi lanţul de magazine Berezka. Comisarii autorităţii au constatat nereguli şi au aplicat în toată ţara 104 amenzi contravenţionale în valoare totală de 1,4 milioane lei, cărora li s-au adăugat oprirea de la comercializare a mai multor produse, suspendarea temporară a activităţii în unele locaţii şi închiderea unor magazine şi puncte de lucru timp şase luni.

• Criza din energie, acutizată de conflictul ruso-ucrainean

Pe parcursul lunii trecute, au continuat în plan intern dezbaterile politice privind soluţionarea crizei generată de explozia preţurilor din energie, criză ce s-a acutizat odată cu declanşarea conflictului ruso-ucrainean, când în primele zile preţul pe pieţele internaţionale pentru 1000 metri cubi de gaze naturale a urcat la peste 3500 de dolari.

De aceea, în scopul prevenirii acutizării crizei din energie, Colegiul Comisiei Europene a Actului Delegat Complementar (ADC) a decis la începutul lunii trecute modificarea taxonomiei Uniunii Europene în domeniul climei, în sensul includerii gazului drept combustibil de tranziţie către o economie decarbonizată, şi energiei nucleare ca având un rol important în reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră.

Criza din energie a dus şi la primul scandal politic parlamentar al anului în ţara noastră. Astfel, în 7 februarie, în Camera Deputaţilor, în timpul dezbaterii moţiunii simple pe energie, Virgil Popescu, ministrul Energiei, a fost agresat fizic şi verbal de către George Simion, copreşedintele AUR. Scandalul a dus la suspendarea şedinţei timp de o oră, la desfăşurarea dezbaterilor în lipsa ministrului şi fără participarea deputaţilor coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR-minorităţile naţionale, precum şi la modificarea ulterioară a regulamentelor de organizare şi funcţionare a celor două Camere ale Parlamentului. Moţiunea pe energie a fost respinsă de plenul Camerei Deputaţilor în 9 februarie.

Pentru a veni în sprijinul comunităţilor locale în actuala criză generată de preţurile din energie, guvernul a aprobat în 14 februarie o ordonanţă de urgenţă prin care, pe lângă subvenţionarea cu 50% a diferenţei dintre preţul de achiziţie a gazelor naturale şi preţul plafonat al gazelor naturale de 0,250 de lei kilowatt-oră, a acordat o compensaţie de 50% pe diferenţa de preţ, pentru lunile ianuarie şi februarie. Impactul bugetar al noii măsuri a fost estimat la 170 milioane lei.

În prima zi de război ruso-ucrainean, 24 februarie, în urma şedinţei Comitetului interministerial pentru energie, premierul Nicolae Ciucă a anunţat noi măsuri de protejare a populaţiei şi economiei de efectele creşterii preţurilor din energie şi gaze naturale, măsuri care vor fi aplicate timp de un an, începând din 1 aprilie.

Astfel, la electricitate, pentru clienţii casnici, membrii Comitetului au stabilit introducerea unui tarif social de 0,68 lei/kw cu TVA inclus, pentru gospodăriile cu un consum lunar până în 100 kw.

"Sunt 4 milioane de gospodării care se încadrează la acest tip de consum. Alte 4 milioane de gospodării, care au un consum lunar de energie electrică între 100 - 300 kw vor beneficia de tariful de 0,8/kw lei cu TVA inclus. Impactul acestui pachet de sprijin este estimat la 3,62 miliarde lei. Pentru clienţii non casnici (IMM-uri - micro, mici şi mijlocii, instituţii publice, spitale, şcoli, grădiniţe, lăcaşuri de cult, primării, universităţi, ONG-uri etc, precum şi alte instituţii), va fi un tarif unic de 1 leu/kw, cu TVA inclus. Impactul estimat pentru măsurile de sprijin al acestor categorii de beneficiari este de 5,54 miliarde lei. Pentru marii consumatori de energie, se vor aplica scheme de ajutor de stat care vor asigura reducerea costului cu până la 20%. În total, impactul estimat al măsurilor de sprijin pentru consumatorii casnici şi non-casnici este pentru electricitate în valoare de 9,16 miliarde lei, până la sfârşitul acestui an", a precizat premierul Nicolae Ciucă.

În privinţa gazelor naturale, clienţii casnici care vor avea un consum anual de până la 1200 mc, vor beneficia de un tarif de 0,31 lei /kw, impactul fiind estimat la 2,8 miliarde lei. Pentru consumatorii non casnici, costul gazului natural va fi de 0,37 lei/kw, iar impactul asupra bugetului de stat se va ridica la 2,5 miliarde lei, până finalul anului curent.

Împreună, aplicarea măsurilor pentru energie electrică, dar şi pentru gazele naturale vor avea un impact total estimat de 14,5 miliarde lei, până la finalul anului 2022.

Membrii Cabinetului au mai decis, cu aplicare de la 1 aprilie, introducerea unui impozit suplimentar pentru activitatea de trading pe piaţa din România, pentru a descuraja tranzacţiile repetate care pot conduce la creşterea preţurilor, suspendarea certificatelor verzi până la sfârşitul anului 2022 şi prelungirea valabilităţii lor cu perioada suspendată, precum şi stabilirea unei rate a profitului pe costul de furnizare de maxim 5% pentru furnizori.