FEBRUARIE FINANCIAR Ucraina - invadată de Rusia, negocieri de pace fără rezultat

Preşedintele rus Vladimir Putin a lansat, la data de 24 februarie, ceea ce a catalogat drept o "operaţiune militară" în Ucraina, după ce, anterior, a avertizat că "o confruntare" cu această ţară nu poate fi evitată, întrucât trebuie "eliberată".

După spusele sale, "operaţiunea" urmăreşte "demilitarizarea şi denazificarea Ucrainei".

Conflictul a venit după ce, în 21 februarie, Vladimir Putin a semnat decretul prin care anunţa că Federaţia Rusă recunoaşte regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk drept republici independente. A doua zi, Consiliul Federaţiei Ruse (Senatul) şi Duma de Stat au ratificat tratate de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă cu cele două republici separatiste.

Recunoaşterea celor două aşa-numite "republici" a determinat Consiliul Europei să adopte sancţiuni specifice împotriva celor 351 de membri ai Dumei de Stat a Rusiei şi a altor persoane, să restricţioneze relaţiile economice cu zonele care nu sunt controlate de guvern ale regiunilor Doneţk şi Luhansk, să restricţioneze accesul Rusiei la pieţele de capital şi la pieţele şi serviciile financiare ale UE.

În ziua în care Rusia a invadat Ucraina, liderii UE au convenit asupra unor sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei, care vizează sectorul financiar, sectorul energiei şi cel al transporturilor, produsele cu dublă utilizare, controlul şi finanţarea exporturilor, politica în domeniul vizelor, sancţiuni suplimentare împotriva unor cetăţeni ruşi. Apoi, Consiliul a decis să îngheţe activele lui Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse, şi ale lui Serghei Lavrov, ministrul afacerilor externe al Federaţiei Ruse, impunând totodată măsuri restrictive membrilor Consiliului Naţional de Securitate al Federaţiei Ruse.

În ultima zi a lunii trecute, UE a aprobat noi măsuri pentru a răspunde agresiunii militare neprovocate şi nejustificate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Printre acestea se numără: interzicerea tranzacţiilor cu Banca Centrală a Rusiei; interzicerea survolării spaţiului aerian al UE şi a accesului transportatorilor ruşi la aeroporturile din UE; noi sancţiuni care vizează persoane fizice şi juridice. Totodată,

UE a adoptat un pachet de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro pentru finanţarea echipamentelor şi a materialelor destinate forţelor armate ucrainene.

De menţionat că anterior declanşării războiului, ca răspuns la decizia Moscovei de a recunoaşte cele două regiuni separatiste ale Ucrainei ca republici independente, cancelarul german Olaf Scholz a decis să îngheţe procesul de aprobare a conductei Nord Stream 2, de 11 miliarde de dolari, care trece pe sub Marea Baltică. Această conductă ar fi dublat volumul de gaze trimise direct din Rusia în Germania.

Şi SUA au reacţionat la invazia Ucrainei, preşedintele american Joe Biden anunţând sancţiuni precum blocarea unor mari bănci ruseşti; interzicerea participării guvernului Rusiei la finanţarea occidentală, respectiv la tranzacţionarea de datorii pe pieţele americane; sancţiuni împotriva elitelor Rusiei şi membrilor familiei acestora.

Tot în februarie, Comisia Europeană a decis ca mai multe bănci ruseşti să fie deconectate de la sistemul electronic de plăţi bancare - SWIFT, declaraţia în acest sens fiind semnată de liderii Comisiei Europene, SUA, Regatul Unit şi Canada.

Situaţia generată astfel a creat panică pe pieţele lumii, preţurile petrolului şi gazelor au crescut puternic, la fel cotaţia aurului, a grâului şi porumbului. Bursele de acţiuni au fost în declin, în ultima săptămâna a lunii februarie, în contextul creat de conflictul Rusia-Ucraina. Moneda Rusiei s-a prăbuşit în raport cu euro şi dolarul, dar şi alte monede din Europa s-au depreciat semnificativ.

În data de 28 februarie a avut loc prima rundă de negocieri ruso-ucrainene privind încetarea conflictului, dar aceasta nu a dus la vreun rezultat. Într-un asemenea context, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a denunţat bombardamentele ruseşti care vizau teritoriul ţării sale chiar atunci când delegaţiile ruse şi ucrainene s-au întâlnit pentru negocieri (în Belarus). Domnia sa a spus: "Aceste discuţii au avut loc pe un fundal de bombardamente şi împuşcături care vizează teritoriul nostru... Sincronizarea bombardamentelor cu procesul de negocieri a fost evidentă".

Luna trecută, după ce Rusia a invadat Ucraina, NATO a condamnat această acţiune şi activat oficial planurile de apărare pentru prima dată în istoria sa. Trupe suplimentare, elicoptere şi avioane F35 au fost desfăşurate de SUA în Polonia, România şi Ţările Baltice. Alianţa a solicitat în mai multe rânduri încetarea asaltului militar, retragerea forţelor ruse din Ucraina şi renunţarea la calea agresiunii.

La finele lui februarie, Karim Khan, procurorul general al Curţii Penale Internaţionale de la Haga, a anunţat că va deschide o anchetă în cazul invaziei ruse în Ucraina.