Fed, cea mai bogată bancă centrală din lume

Băncile centrale joacă un rol crucial în menţinerea stabilităţii şi creşterii economice prin implementarea de politici monetare stabile şi asigurarea stabilităţii financiare, conform unei analize indianexpress.com, care prezintă Top 10 cele mai bogate bănci centrale globale în 2024, bazat pe datele recente ale Institutului Fondului Suveran de Avere (SWFI).

Potrivit sursei citate, Federal Reserve (Fed) din SUA este cea mai bogată bancă centrală din lume, cu active în valoare de 7,84 trilioane de dolari. Urmează Banca Populară a Chinei, cu active de 6 trilioane de dolari, Banca Japoniei - 5,5 trilioane de dolari; Bundesbank Germania - 2,77 trilioane de dolari; Banca Franţei - 2 trilioane de dolari; Norges Bank (Norvegia) - 1,63 trilioane de dolari; Banca Italiei - 1,38 trilioane de dolari; Banca Angliei - 1,29 trilioane de dolari; Banca Spaniei - 1,05 trilioane de dolari; Banca Naţională a Elveţiei - 944 de miliarde de dolari.

Averea totală a băncilor centrale reflectă perspectivele economice ale ţărilor respective, notează sursa citată.

Activele unei bănci centrale includ aur, deţineri în valută străină, drepturi speciale de tragere (DST) şi poziţii de rezervă în Fondul Monetar Internaţional (FMI), indicatori esenţiali ai sănătăţii financiare a unei bănci centrale. Aceste rezerve oferă un tampon împotriva şocurilor economice şi sporesc capacitatea băncii centrale de a gestiona valoarea monedei sale.

• Europa domină clasamentul celor mai bogate bănci centrale din lume

Băncile centrale europene domină clasamentul celor mai bogate bănci centrale din lume, şapte din primele zece bănci centrale având sediul pe acest continent, conform sursei amintite, care precizează că valoare combinată a activelor celor şapte instituţii atinge 11,09 trilioane de dolari.

Potrivit sursei citate, absenţa băncilor centrale africane în Top 10 poate fi atribuită în mare măsură provocărilor cu care se confruntă regiunea, precum inflaţia în creştere, pieţele financiare fragile şi un sistem slab de transmitere a politicii monetare.

Băncile centrale incluse în clasament sunt responsabile pentru gestionarea celor mai importante şi mai mari economii ale lumii. Bazele lor substanţiale de active, dar şi influenţa lor evidenţiază rolul lor crucial în sistemul financiar global.

• Băncile centrale renunţă la dolari şi yuani, în favoarea aurului

Băncile centrale ale lumii îşi diversifică rezervele fără dolari şi yuani, preferând "o monedă care nu aparţine vreunui stat", aurul, pe fondul semnelor de întrebare ce apar din cauza tensiunilor geopolitice tot mai accentuate şi a incertitudinilor economice globale, potrivit Nikkei.

Ponderea monedei SUA în rezervele valutare globale a scăzut semnificativ, de la peste 70% la începutul anilor 2000, notează sursa citată, menţionând că, în prezent, cota dolarului în rezervele valutare deţinute de băncile centrale şi guvernele din întreaga lume se află la un minim istoric. Moneda Chinei este, de asemenea, în scădere, ca pondere.

Invazia Ucrainei de către Rusia, în 2022, a declanşat sancţiuni stricte din partea SUA, care au blocat Moscova în afara sistemului financiar global bazat pe dolari şi au convins economiile emergente să acumuleze aur, care nu este legat de vreo ţară anume. Această trasformare reflectă fragmentarea globală, conform Nikkei.

Rezervele valutare sunt active pe care băncile centrale le deţin pentru a achita datoriile externe şi pentru a acoperi costurile de import în perioade de urgenţă. Rezervele finanţează şi intervenţii valutare. Multe dintre aceste rezerve sunt, de obicei, deţinute în active denominate în dolari, adesea în titluri americane de trezorerie, uşor convertibile.

Potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), în martie 2024, soldul total al rezervelor valutare globale a fost de 12,3499 trilioane de dolari, dolarul reprezentând 58,9% din acestea. Aceasta este o uşoară creştere de 0,4% de la minimul record consemnat la sfârşitul anului 2023.

Yuanul, care câştigase o pondere mai mare după ce a fost inclus în coşul cu drepturi speciale de tragere (DST) al FMI, în 2016, a fost, de asemenea, în scădere. La sfârşitul lunii martie, moneda chineză reprezenta 2,2% din rezervele valutare globale, în scădere cu 0,7 puncte procentuale faţă de vârful din martie 2022.

În ciuda deprecierii yuanului cu aproximativ 3% faţă de dolar în 2023, FMI notează că, chiar şi după ajustarea la fluctuaţiile cursului de schimb, ponderea sa a scăzut din 2022.

În schimb, dolarul australian şi lira britanică s-au consolidat. Yenul japonez s-a menţinut stabil ca pondere, la sfârşitul lunii martie, după ce a crescut spre sfârşitul anului 2023. Ţările occidentale s-ar fi putut orienta dinspre yuan către alte valute, din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia, afirmă Daisuke Karakama, economist-şef în cadrul Mizuho Bank. În opinia sa, ca răspuns la invazia Ucrainei, SUA, Europa şi Japonia au încercat să excludă Rusia din reţelele de decontare în dolari şi au îngheţat rezervele valutare ale băncii centrale ruse depuse în băncile centrale ale altor ţări. Această mişcare a determinat ţările din întreaga lume să-şi diversifice rezervele în afara dolarului şi yuanului, favorizând active precum yenul.

Un raport Goldman Sachs din luna aprilie a indicat că Ucraina, Norvegia, Brazilia şi alte şapte ţări care îşi raportează componenţa rezervelor lor valutare şi-au redus deţinerile în yuani din primul trimestru al anului 2022 până în al patrulea trimestru al anului 2023. În special, Elveţia şi Israelul au atras cote semnificative de yuani.

• Achiziţiile de aur, în creştere

În măsura în care ţările continuă să îşi diversifice rezervele, achiziţiile de aur au crescut. Achiziţiile nete de aur realizate de băncile centrale ale lumii în 2023 au coborât la aproximativ 1.030 de tone, după un record de 1.082 de tone în 2022. 2023 a fost al doilea an consecutiv în care aceste achiziţii nete au depăşit 1.000 de tone.

În al doilea trimestru al anului 2024, achiziţiile nete au fost de aproximativ 183 de tone, o creştere de 6% faţă de anul anterior, potrivit statisticilor Consiliului Mondial al Aurului (WGC), preluate de Nikkei.

Banca centrală a Chinei a raportat, în iulie, că rezervele sale de aur se situau la aproximativ 2.264 de tone la sfârşitul lunii iunie, menţinând acest nivel timp de două luni consecutive din cauza preţurilor internaţionale ridicate ale aurului, după ce şi-a majorat rezervele timp de 18 luni consecutive, din noiembrie 2022 (+16,3%). Banca centrală a Braziliei, între timp, a raportat că rata rezervelor sale de aur se situa la 2,6% la sfârşitul anului 2023, în creştere cu 0,08 puncte procentuale faţă de anul precedent, în timp ce cota yuanului a scăzut cu 0,57 puncte procentuale, la 4,8%, situând moneda Chinei pe locul al treilea, în urma dolarului şi a euro.

Rezervele de aur ale Indiei sunt, de asemenea, în creştere. La sfârşitul lunii iulie, acestea se situau la 57,6 miliarde de dolari, în creştere cu 30% faţă de anul precedent. Singapore, Filipine şi alte ţări şi-au sporit în mod similar deţinerile de aur, conform Nikkei.

Având în vedere că nu se întrezăreşte un sfârşit pentru războiul Rusiei în Ucraina, nici pentru turbulenţele din Orientul Mijlociu, un alt posibil risc geopolitic se profilează, Donald Trump la preşedinţia SUA, conform publicaţiei citate. Dacă fostul preşedinte va recâştiga Casa Albă în noiembrie, probabil confruntarea dintre SUA şi China se va intensifica. În economiile emergente, temerile privind deţinerea de dolari ar putea escalada şi mai mult, deoarece progresele în finanţarea digitală fac accesul la moneda americană mai uşor ca niciodată, conchide sursa citată.