English
Reducerea dobânzii de politică monetară din SUA cu 50 de puncte de bază a reprezentat o surpriză pentru cea mai mare parte a investitorilor şi analiştilor. Cei care au prognozat, relativ timid, o astfel de reducere ştiau că nu reprezintă tocmai un semnal de încredere în economia SUA, mai ales că ar fi venit pe fondul unor cotaţii ale indicilor bursieri aproape de maximele istorice şi a unor maxime istorice pe piaţa imobiliară rezidenţială.
Au mai fost şi presiunile politice din partea unor senatori ai Partidului Democrat, care au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Federal Reserve în care cereau reducerea dobânzii de politică monetară cu 75 de puncte de bază, fără să realizeze că astfel contrazic declaraţiile propriului candidat la alegerile prezidenţiale despre situaţia economică.
"Economia SUA este în formă bună. Creşte cu un ritm solid, inflaţia scade, piaţa muncii are un ritm puternic şi vrem să-l menţinem acolo", a declarat Jerome Powell în cadrul conferinţei de presă.
"Economia este atât de puternică, iar Federal Reserve atât de independentă, încât a decis să salveze Trezoreria şi să recunoască slăbiciunea evidentă în mijlocul unor alegeri cu un deficit de 2 trilioane de dolari şi o datorie de 35 trilioane de dolari", a scris economistul spaniol Daniel Lacalle pe contul său de Twitter.
Iar cu cât încerca mai mult să justifice decizia, care nu a fost unanimă pentru prima dată din 2005, preşedintele Federal Reserve parcă transmitea mai mult semnale de neîncredere în perspectivele unei aterizări line a celei mai mari economii din lume.
În aceste condiţii, indicele S&P 500 a manifestat o volatilitate foarte mare, după o creştere iniţială puternică până la un nou record intraday, şi a încheiat şedinţa de tranzacţionare în teritoriu negativ (vezi graficul 1).
Un analist financiar scrie pe Twitter că decizia de a reduce dobânda cu 50 de puncte de bază în timp ce S&P 500 este la un maxim istoric arată că "în ciuda mandatului său, Fed-ul nu se mai concentrează pe economie, ci pe agenda politică a administraţiei de la Washington", şi încearcă să oprească dezumflarea bulei speculative de pe burse.
Randamentul obligaţiunilor guvernamentale de 10 ani, etalon al ratei dobânzii fără risc, a avut o dinamică similară şi a încheiat şedinţa de tranzacţionare cu o creştere de 7 puncte de bază, adică aproape 2%, tot pe fondul unei volatilităţi ridicate (vezi graficul 2).
Acelaşi analist subliniază că evoluţia randamentului de 10 ani era previzibilă, deoarece inflaţia nu îşi va continua traiectoria descendentă către 2% cum se aşteaptă Federal Reserve, iar reducerea dobânzii de politică monetară va readuce inflaţia pe o traiectorie ascendentă.
Decizia Federal Reserve a fost "anunţată" de piaţă încă de acum trei săptămâni, când randamentul certificatelor cu discont de 13 săptămâni a coborât sub 5%, iar apoi şi-a accentuat divergenţa faţă de dobânda efectivă de politică monetară (EFFR), care a stagnat la 5,33% pentru o perioadă semnificativă (vezi graficul 3).
În ziua deciziei de politică monetară, 18 septembrie 2024, spread-ul dintre EFFR şi certificatele de 13 săptămâni a fost de 68 de puncte de bază.
Dincolo de incertitudinea creată pe piaţă de o scădere peste aşteptări a dobânzii, din punct de vedere al efectelor asupra economiei reale, o serie de analişti consideră că motivul acestei mutări agresive este altul, respectiv îmbunătăţirea condiţiilor de lichiditate de pe pieţele internaţionale şi de pe piaţa interbancară internă.
Ultimele date de la Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC) arată că pierderile nerealizate din portofoliile băncilor americane, determinate de scăderea valorii obligaţiunilor din portofolii pe fondul creşterii dobânzilor, s-au menţinut la un nivel foarte ridicat şi în T2 2024, de circa 512 miliarde de dolari (vezi graficul 4).
De asemenea, pierderile Federal Reserve au crescut până la un nou record în săptămâna încheiată la 11 septembrie 2024, de 196,7 miliarde de dolari.
Acestea pierderi generează presiuni suplimentare asupra bugetului federal, care înregistrează deficite record, pe fondul acţiunilor disperate ale administraţiei "Biden" de a ţine economia pe lina de plutire.
Dincolo de situaţia internă extrem de instabilă, dobânzile ridicate pentru dolari au creat mai probleme pe pieţele interbancare din Marea Britanie şi Japonia.
Valoarea operaţiunilor repo ale Băncii Angliei a crescut accelerat în ultimele luni şi a depăşit recent 43 de miliarde de lire sterline, un nou nivel record record.
Pe de altă parte, Banca Japoniei oferă lichiditate în dolari băncilor comerciale, ca urmare a lichidărilor accelerate ale poziţiilor de carry trade, prin care împrumuturile ieftine în yeni erau transformate în alte valute şi plasate pentru randamente mai mari.
Aprecierea yenului a creat mari probleme investitorilor, care au fost nevoiţi să lichideze forţat poziţiile short pe yenul japonez, dar şi unor mari bănci japoneze, care se confruntă cu mari probleme de capitalizare.
Acum trebuie să aşteptăm câteva zile, până când algoritmii de tranzacţionare îşi vor face treaba, pentru a vedea dacă investitorii vor considera că decizia Fed-ului este un semnal al unei economii puternice, sau, dimpotrivă, al unei economii slăbite, peste care se suprapune şi un sistem financiar tot mai fragil şi incapabil să funcţioneze în condiţiile unor costuri de finanţare aflate nu departe de media istorică.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 00:08)
... era un titlu inainte sa anunte fed ... despre cat stau "bursele" sa piarda daca fed-ul nu scade ... ma intreb cine e prizonorul cui?! ... chiar mai conteaza cine iese prin america?! ... adica unii detoneaza pagere ... si noua ni se cere sa trecem pe baterii ... fain, pariem ca maine poate (o sa mai) mai avem pe ce paria!!! ...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. )
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 07:23)
Puscaria mondiala financiara. adica faptul ca trebuie sa muncesti ca sa traiesti? pana la o varsta, ca apoi ai pensie?asa a fost de cand oamenii traiau in pesteri si nu era nici o puscarie. doar foamea.
Orice animal munceste pt a trai, isi cauta hrana, pt el si eventual pui, isi face vizuina, etc. omul ce-ar vrea? casa, masa gratis, si un sony playstation 5 tot gratis ca sa treaca timpul mai usor. poate si niste bani de pacanele.
2. liviu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 07:25)
autorul nu are dreptate, exact asta e opinia lui Trump ref jumbo cut-ul de 0.50%. FED a transmis atata panica incat a doua zi S&P500 (+1.70%) si Dow au atins noi maxime istorice. Powell a spus foarte clar ca nu vede risc de recesiune. Ramane sa vedem, sunt cativa indicatori care indica slabiciune
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 07:43)
Corect, situatia nu are cum sa fie atat de rea in SUA daca bancile americane au crescut ieri cu +5% doar intr-o singura zi.
Este adevarat, yieldul la bondurile SUA pe 10 ani a crescut de la 3.62% luni la 3.74% joi. Se pare ca investitorii au nevoie de o scurta perioada de adaptare, poate 2-3 luni pana dupa alegeri, perioada in care sa analizeze daca a venit timpul sa-si asume riscul unor dobanzi mai mici. Dar un yield de 3.74% in acest moment chiar nu este un motiv de alarmare.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 07:48)
Ce inseamna sa vorbesti fara sa verifici... :) m-am uitat acum pe CNBC si yieldul la 10yT a scazut intre timp la 3.71%.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 08:51)
Si da, stiu ca Trump isi doreste cu orice pret sa castige alegerile chiar si cu pretul sa bage 20% din economie in insolventa, dar hai sa gandim putin logic.
Si asa mi se pare ca Fed a actionat cam tarziu... Venim dupa peste 15 ani de easy money, chiar mi se pare foarte riscant pentru economie si sistemul financiar sa duci brusc dobanda la 5,5% si sa o mentii acolo timp de 2-3 ani.
Mie mi se pare mult mai logic, si poate gresesc, sa duci dobanda de referinta la 4% si sa o mentii acolo pentru 3-4 ani ca sa dai timp economiei sa se adapteze si sa incetineasca, dar fara sa spargi magazinul de portelanuri.
Si sa nu uitam, cu toate excesele fiscale si monetare din ultimii 15 ani, n-am avut inflatie globala decat dupa redeschiderea lanturilor comerciale de dupa lockdown si, mai ales, dupa socul de pe piata energiei adus de agresiunea groteasca a lui Putin din Ucraina.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 08:54)
ce a fost in 15 ani doar a ridicat pretul activelor. dar in pandemie s-au printat 6 triliarde de dolari care au ajuns direct in cont la oameni si firmele mici. de unde si inflatia.
fa asta din nou si vei avea iar inflatie. dc nu crezi. mai da o sarja de 6 triliarde de bani falsi, in conturi la oameni sa vezi atunci petrecere.
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 09:02)
Inflatia globala a scazut abia dupa ce pietele gazelor si ale petrolului s-au reasezat si preturile au scazut. Si nu a ajutat deloc faptul ca cartelul OPEC+ a scazut in ultimul an productia disponibila cu peste 3 milioane de barili pe zi.
De fapt, spun multi analisti, politica foarte restrictiva a Fed nu a avut niciun merit, cel putin pana acum, in scaderea inflatiei.
Asa cum politia easy money din ultimii 15 ani nu s-a dus in cresterea inflatiei ci s-a dus in cresterea exponentiala a datoriilor de tot felul, politica foarte restrictiva a Fed din ultimii 2 ani nu s-a vazut inca in scaderea inflatiei, dar a produs un deranj mare pe piata datoriilor.
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 09:10)
Sarja de ”6 triliarde de bani falsi” s-a dus in cresterea burselor din 2020 si din 2021 si in cresterea altor active, imobiliare etc.
Inflatia masoara cresterea preturilor de consum, adica ceea ce bagi in gura, chiria pe care o platesti, curentul si gazul cu care te incalzesti etc.
Inflatia nu masoara cu cat a crescut bursa in ultimii 15 ani si nu masoara cu cat au crescut preturile caselor si ale automobilelor noi.
Si desigur, sunt de acord cu tine, sarja de 6 triliarde nu a fost o chestie sanatoasa, dar ce mai este sanatos in ziua de azi...)
2.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 09:25)
Sa nu uitam de cresterea activelor speculative, crypto, si de tragicomicul fenomen YOLO din 2020-2021...
2.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 10:15)
acum s-a trecut de la yolo la nu platesc ba, am dreptul sa mi se ierte datoria.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 07:54)
si-a revenit deja, ieri a fost un plus mare. cine stie poate chiar o ia parabolic. s lust-o si petrolul in sus 2%. lasa sa manace si gura lui Putin ceva.
normal ca e panica la FED, luna trecuta nu au taiat nimic, pt ca economia e strong si inca avem inflatie, si dupa o luna , boom -0,5%. ultimele taieri de 0,5% au fost in 2008 si 2000.
delicventele la credite cresc de 11 trimestre, somajul a crescut, cam de un an tot creste, se vede si in incetinirea economiei. va fi suficienta taierea de 0,5% ca sa opreasca cresterea defaulturilor la credite si somajul? nu prea cred, dupa cum a spus si Powell, politicile noastre functioneaza cu un lag.
Problema e asa de mare cu cardurile in US, incat Trump vrea sa limiteze temporar dobanda la 10%. sau "temporar". Apropo de cine e sau nu e comunist.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 08:51)
bancile mici si medii din SUA au probleme masive mascate si fardate la nivelul situatiilor financiare.
nici cele mari nu respira prea bine.
FED stie mai multe decat zice.
decizia nu e politica, are cateva motive in spate, motive nedetaliate pentru moment.
p.s. problema e ca Europa gafaie ca naiba. Si China a inceput o perioada de 1.5-2 ani de rezolvare interna a problemelor legate de banci si imobiliare. Urmeaza 2 ani interesanti.
Ban.Cher.Vali
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 09:22)
Daca ar fi adevarat ce spui tu, domnule bancher Vali (?), Fed nu ar fi oprit programul BTFP Bank Term Funding Program inca din 11.martie.2024, ci l-ar fi pastrat pana in ziua de azi.
Programul BTFP a fost implementat imediat, a doua zi, dupa falimentul SVB din martie 2023. Prin programul BTFP toate cele 4000 de banci din SUA au putut sa acceseze lichiditati in orice cantitate si la un pret foarte bun, pe termen de 1 an, oferind la pret de paritate (deci fara discount cum apar in bilanturi) ca si colateral bondurile de stat americane.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de calls în data de 20.09.2024, 09:31)
Eu credeam ca bursa americana s-a prabusit.
Cel putin asa preziceai acum o saptamana.
Sa stii ca am avut noroc cu calls-urile.
Ti-am zis sa te lasi de preziceri. Nu, nu esti dintre cei alesi sa ai darul prezicerii.
Faptul ca citesti niste site-uri americane, nu inseamna ca stii ce se intampla.
Asa pot sa zic si eu:
Decizia Fed este politica si bursa americana o sa creasca pana la alegeri
Fed a pastrat dobanda pentru a tempera inflatia, ca pe americanul de rand asta il doare, cresterea preturilor.
Acum a scazut-o (nu trebuia) la presiunea politicienilor si o mai scade o data in octombrie si contrar asteptarilor nu o scade in decembrie.
Bancile americane sunt cu probleme de 2-3 ani dar vor fi salvate prin printare de dolari de catre guvern.
China este praf de 2-3 ani in imobiliare si nu prea poate sa-si rezolve problemele.
Cam toate tarile gafaie, asa ca:
In anul 2025 recesiune mondiala si razboi mondial intr-o forma sau alta pentru stingerea datoriilor imense si un nou ciclu de dezvoltare.
Si nici macar nu am primit din eter aceste ganduri, asa cum te lauzi tu.
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 09:44)
Asta cu razboiul mondial in 2025 este de noaptea mintii sau din putul gandirii. Felicitari, l-ai depasit si pe maestrul Vali...
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 09:54)
Ca sa stingi datoriile imense ar trebui sa fie un razboi cu adevarat pustiitor. Nu vad de ce ar fi China India de acord sa fie un razboi mondial pentru ca tot America sa o ia de la capat curata uscata. Pana urma Rusia va fi pusa sa accepte ca a devenit o putere locala, economic sunt cat Spania Italia. Daca va fi o noua Yalta Malta va fi intre SUA si China.
4.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 10:11)
nu se va stinge nimic. se va printa forever ca si la japonezi.
si tot ca la japonezi, se va devaloriza datoria si dolarul. problema e ca dolarul era moneda rezerva mondiala tocmai pt ca era stabil, in plus comertul se fce in mare parte in dolari, pret comoditati, petrol mancare etc in dolari.
aici e o mare buba, ca inflatia se transmite imediat la nivel mondial prin pretul acestor comoditati pretuite in dolari.
4.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 14:38)
"Eu credeam ca bursa americana s-a prabusit."
eu am zis 18-24 luni ca fereastra de timp si am mai zis scadere de minim -20% pana la maxim -44%. Nu imediat ci de-a lungul a 18-24 luni.
Si nu ma intereseaza ca a fost facut un nou maxim marginal. 2024-2026 e perioada de corectie. E am zis ca s-a terminat cu sarpele verde in continuu, in sus pe graficele indicilor americani. Si nu "preziceam " nimic.
A-mi pune vorbe-n gura si a ma duce in derizorie ("a prezice, a primi ganduri in eter") nu ajuta cauzei tale si nici discutiei.
Legat de 2025 (ce zici tu) : nu, nu va fi razboi mondial. Va fi urat economic (stagflatie in usa, recesiune profunda in ue) dar nu razboi, nu in 2025.
Ban.Cher.Vali
4.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 16:11)
poate ca si la TLV urmeaza ceva, vad ca ceo ul omer vinde actiuni
5. Pentru totdeauna Janet Yellen!!!
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 13:55)
cât timp e acolo sus Janet Yellen nimic rău pentru acțiuni nu se va întâmpla! Și totdeauna SUA va găsi o Janet Yellen! Se vor tipări bani, vor cădea din elicopter, datoriile vor fi văzute ca o glumă...
5.1. Cand vor incepe sa se prabuseasca (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 18:09)
Cand vor incepe sa se prabuseasca firmele de iluzii auto electrice, panouri solare, energie verde, imobiliare si toata fenta crypto, n-o sa ajute nici mama lu Yellen...
E suficienta o panica de curent majora (care va veni) sa se opreasca bancomatele sa vezi atunci cum, la repornire toata lumea vinde hartii ...
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 19:00)
2026
Ban.Cher.Vali
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2024, 15:04)
Datoriile nu au nici un impact asupra economiei mondiale ele sunt doar purtatoare de dobinzi ce trebuiesc platite ceea ce nu este deocamdata o problema majora .Pe masura ce economille statelor sarace se imprumuta masiv spre a se dezvolta si inarma ele devin subansamble economice ce se pot dezvolta doar daca pun in miscare conditionalitatile initiale devenite obligatii . Cei care doresc sa iasa din acest imens paienjenis economic devin fie natiuni conduse de Dictatori ce vor sfirsi asa cum noi romanii stim fie vor fi saracii lumii .China deja o pateste iar Rusia este pe cale sa devina o natiune falimentara .Singura entitate suiprastatala care a reusit sa ofere imense sume de bani spre dezvoltare natiunilor componente este UE. Ne dezvoltam , ne inarmam si ne refacem Imperiul.