Filme cu recomandări pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat

Învăţământul a intrat în secolul XXI din anumite puncte de vedere. Digitalizarea forţată de pandemie a determinat actorii implicaţi în educaţie să apeleze cât mai mult la instrumentele moderne de comunicare. Reprezentanţa Comisiei Europene în ţara noastră împreună cu echipa de la Spaţiul Publicul European vin în sprijinul elevilor care susţin Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul cu o serie de 8 filme ce conţin recomandări pentru probele scrise la Limba şi Literatura Română şi Matematică. Subiecte ca "Atenţie la neatenţie", "Tips&Tricks" sau "BAC de 10" vor putea fi urmărite până pe 20 iunie, pe paginile de Facebook ale Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi ale Spaţiului Public European. Fiecare film, susţinut de elemente grafice, conţine sfaturi oferite de profesori şi exemple de rezolvare a celor mai dificile tipuri de subiecte, cât şi detalii despre baremul de corectare. Pentru absolvenţii de gimnaziu vor fi disponibile săptămâna aceasta: Atenţie la neatenţie: cum obţinem punctaj maxim la exerciţiile de algebră; Tips&Tricks: cum ne împrietenim cu subiectele de la Română; Secretele rezolvării problemelor de geometrie; Cum abordăm cele mai dificile subiecte de la Limba şi Literatura Română. Absolvenţii de liceu vor putea urmări în săptămâna 14-20 iunie: Algebra la Bac - sfaturi şi modele de rezolvare a unor exerciţii; #BACDE10 - Puncte importante la Română şi greşeli frecvente; Geometria nu e de speriat; Cum redactăm cea mai bună lucrare la Limba Română. La întrebarea "de ce e necesar un astfel de demers?", există mai multe răspunsuri, unele fiind date de autori acestui proiect. Potrivit Monitorului educaţiei şi formării din 2020, procentul elevilor cu un nivel scăzut de cunoştinţe la citire, matematică şi ştiinţă este foarte mare şi situaţia nu s-a îmbunătăţit. Programul privind evaluarea internaţională a elevilor al OCDE din 2018 (PISA) indică faptul că 40,8 % dintre elevii români de 15 ani au avut dificultăţi de înţelegere a textelor cu o lungime şi complexitate moderate sau a materialelor cu care nu erau familiarizaţi. Un procent de 46,6 % au avut dificultăţi de interpretare şi de recunoaştere a modului în care se pot reprezenta matematic unele situaţii simple, iar 43,9 % nu aveau un nivel de cunoştinţe de bază în domeniul ştiinţei. Acest nivel scăzut de cunoştinţe este printre cele mai ridicate din UE şi reprezintă aproximativ dublul mediei UE (22,7 % pentru citire, 22,9 % pentru matematică şi 22,3 % pentru ştiinţă). În toate cele trei domenii, media PISA a elevilor din ţara noastrăa fost cu aproximativ 60 de puncte sub media UE, echivalentul a un an şi jumătate de şcolarizare.

Comparativ cu 2015, performanţa României nu s-a îmbunătăţit la citire sau la ştiinţă şi s-a înrăutăţit considerabil la matematică, inversând unele îmbunătăţiri observate între 2006 şi 2015. Procentul elevilor cu rezultate bune, şi anume al elevilor care au demonstrat că deţin cunoştinţe complexe la materiile testate este foarte scăzut, cu mult sub media UE: 1,4 % la citire (media UE: 8,5 %); 3,2 % la matematică (media UE: 11 %); 1 % la ştiinţă (media UE: 6,3 %).