Finanţare de 6,3 milioane de euro pentru tehnologii apicole avansate

Viaţa albinelor nu este deloc uşoară în actualul climat. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca este partener într-un proiect cu o finanţare de 6,3 milioane de euro pentru adaptarea la tehnologiile apicole avansate. Potrivit USAMV:

"Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, prin Facultatea de Zootehnie si Biotehnologii, Disciplina de Apicultură si Sericicultură, face parte din consorţiul european al Proiectului Better-B, care are drept obiectiv principal restaurările, armonizările si echilibrările fiziologice ale coloniilor de albine. Consorţiul este format din 18 parteneri din 14 ţări, iar coordonator este Prof. Dr. Dirk de Graaf, de la Universitatea Gent (Belgia), care a fost distins în 2021 cu titlul Doctor Honoris Causa al USAMV Cluj-Napoca. Proiectul Better-B este finanţat cu 6,3 milioane euro din partea UE, a Regatului Unit si a Elveţiei, iar cercetările sunt dedicate îmbunătăţirii tehnologiei apicole, rezistenţei la stresul abiotic, la schimbările climatice, pierderea habitatului si la acţiunea substanţelor chimice periculoase". Tema principală se referă la coloniile de albine, care sunt adesea slab adaptate pentru a face faţă stresului extern, cum ar fi schimbările climatice, pesticidele, provocarea şi atacul paraziţilor, exacerbate de practicile apicole moderne. Specialiştii din cadrul proiectului subliniază faptul că rezilienţa apiculturii este susţinută în primul rând de valorificarea puterii naturii, de restabilirea armoniei si echilibrului, atât la nivelul albinei ca individ, cât şi la nivel de colonie sau între colonie si mediul ei. Prof. Dr. Daniel Dezmirean, decan al Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii şi responsabil implementare Proiect Better-B din partea USAMV Cluj-Napoca a declarat: "Consorţiul Better-B consideră calea către armonie şi echilibru ca fiind reprezentată de coloniile darwiniene: colonii abandonate sau sălbatice, care au supravieţuit în mediul sălbatic sau au fost selectate pe criterii bazate pe potrivirea caracterelor de rezistenţă. Cu toate acestea, astfel de colonii lipsesc de obicei din efectivele de multiplicare şi alte multe caracteristici favorabile, importante pentru apicultura modernă. Soluţia noastră este să înţelegem procesele si mecanismele care sunt selectate în natură, pentru a putea adapta practicile moderne de apicultură tehnologiilor apicole avansate. Acesta este proiectul Better-B". Potrivit sursei citate, implementarea acestei noi abordări a managementului apicol va fi întreprinsă în strânsă colaborare cu apicultorii români, ca părţi interesate, iar specialiştii din cadrul proiectului consideră că armonia şi echilibrul trebuie să aibă loc pe trei niveluri - mediul înconjurător, albinele melifere şi practicile apicole, toate urmând a fi abordate în cadrul Proiectului Better-B, care va avea o durată de patru ani.