FINANŢELE NU MAI IES PE WALL STREET Împrumutul în dolari, încă nu

• Drăgoi: Aşteptăm să se calmeze pieţele ca să lansăm emisiunea de obligaţiuni în dolari

• Prima de risc a României, spre maximul anului

Ţara noastră nu se va mai împrumuta pe pieţele internaţionale prin programul MTN (Medium Term Notes) în dolari, deoarece contextul internaţional nu pemite acest lucru.

Finanţele vor aştepta până când pieţele internaţionale se vor calma, ca să lanseze emisiunea MTN în dolari, programată iniţial pentru sfârşitul lunii noiembrie, potrivit lui Bogdan Drăgoi, secretar de stat în cadrul MFP.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice (MFP) au participat, în ultima săptămână, la întâlniri cu investitori în Marea Britanie şi SUA pentru promovarea emisiunii de obligaţiuni în dolari. Întâlnirile cu investitorii au avut rezultate bune, potrivit declaraţiilor făcute de Bogdan Drăgoi, secretar de stat în cadrul MFP, pentru Bloomberg.

Domnia sa a declarat: "Seria de prezentări a avut rezultate bune, inves-titorii manifestând interes puternic pentru România, iar acum aşteptăm cel mai bun moment pentru a emite obligaţiunile în dolari. Aşteptăm ca pieţele să se calmeze şi suntem gata să lansăm imediat ce se întâmplă acest lucru. Vrem să ne diversificăm sursele de finanţare prin această primă emisiune în dolari şi vrem să avem întâlniri regulate cu investitorii, urmând exemplul Poloniei".

"Vrem să îmbunătăţim percepţia investitorilor despre România, care a derulat reforme semnificative în ultimii doi ani, spre deosebire de alte ţări din regiune".

MFP a pregătit o emisiune de tit-luri de stat denominate în dolari pe piaţa SUA cu o valoare minimă de 500 de milioane de dolari şi un nivel maxim de două miliarde de dolari.

Suma finală, maturitatea, dobânda, precum şi toţi ceilalţi termeni şi condiţii financiare ale emisiunii vor fi stabiliţi la momentul lansării împrumutului, în funcţie de condiţiile de piaţă, potrivit unui ordin al MFP.

Dan Lazăr, secretarul de stat în MFP, a declarat marţi că situaţia nefavorabilă de pe pieţe şi retrogradarea ratingului Ungariei vor afecta emisiunea de obligaţiuni în dolari pregătită de România.

• CDS-urile României se apropie de maximul anului

Prima de risc a ţării noastre, exprimată în cotaţiile CDS (Credit Default Swap) a ajuns, ieri, la nivelul 443 de puncte de bază, situându-se uşor sub nivelul maxim al acestui an, înregistrat în luna octombrie, de 472 puncte de bază.

Dragoş Cabat, vicepreşedinte CFA, ne-a declarat că avansul CDS-urilor reflectă un efect de contagiune de pe pieţele emergente.

"Contextul actual cu siguranţă afectează intenţia Ministerului Finanţelor Publice să iasă pe pieţele internaţionale, deoarece cotaţiile CDS-urile tocmai asta îţi dau, gradul de risc cu care poţi să te împrumuţi", a adăugat domnia sa.

Spre deosebire de noi, Ungaria a înregistrat un nivel al CDS-urilor mult mai mare, de 604 puncte de bază, înregistrând un nou maxim pentru acest an. Situaţia Ungariei se deteriorează în contextul în care agenţiile de evaluare "Fitch Ratings" şi "Standard & Poor's" au revizuit perspectiva ratingului acestei ţări, la negativ. Ungaria se situează, în prezent, pe ultima treaptă din categoria "investment grade".

Ţările din regiune care au înregis-trat performanţe mai bune, decât România au fost Polonia şi Bulgaria, ale căror CDS-uri au ajuns, ieri, la nivelurile de 285 puncte de bază şi respectiv 395 puncte de bază. Totuşi, primele de risc ale Bulgariei şi Poloniei nu se situează foarte departe de maximele înregistrate în acest an, când CDS-urile Bulgariei au urcat la 435 puncte de bază, iar cele ale Poloniei la 314 puncte de bază.

• Euro a ajuns la 4,37 lei, pe piaţa interbancară

Euro s-a depreciat nesemnificativ, ieri, la 4,3564 lei, de la 4,3565 lei, în şedinţa anterioară, la cursul Băncii Naţionale a României (BNR). În schimb, pe piaţa interbancară, paritatea euro/leu a s-a situat, în cursul dimineţii, la nivelul de 4,37 unităţi.

"Cursul euro/leu a deschis şedinţa de tranzacţionare la 4,36-4,37 unităţi, dar nu a stat mult la acest nivel, deoarece au intrat ordine de vânzare euro în piaţă, fiind investitori care au cumpărat lei", ne-au declarat surse din piaţă.

Volumele de tranzacţionare la nivelul de 4,37 unităţi nu au fost nici mici, nici mari, situându-se la nivelul mediei ultimelor săptămâni, potrivit surselor sitate.

După ora 14:00, moneda europeană a coborât din nou la 4,3650 lei.

O evoluţie asemănătoare cu a leului a avut-o zlotul polonez care a des-chis la un nivel foarte ridicat, dar în a doua parte a zilei şi-a temperat deprecierea, în timp ce forintul s-a apreciat cu circa 1% faţă de euro.

Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), susţine că orice curs normal al monedei europene în raport cu leul este în favoarea exportatorilor. Domnia sa ne-a declarat: "Noi nu pledăm pentru valorile care nu sunt sustenabile. Pentru noi nu valoarea este importantă, ci stabilitatea cursului".

Preşedintele ANEIR a adăugat că, în ultimul an, cursul s-a situat pe palierul 4,1-4,3 lei, nivel pe care exportatorii "îl agreează şi îl susţin."

Domnia sa ne-a precizat că abaterile temporare ale cursului din acest palier, cauzate de turbulenţele de pe plan internaţional, fac bine exporturilor naţionale, dar "fericirea exportatorilor nu vine din derapajele cursului".

Dolarul american a continuat să se întărească în raport cu leul. BNR a afişat, ieri, o rată de schimb de 3,2348 lei/dolar, în creştere cu 0,48 bani, faţă de şedinţa precedentă.

În schimb, francul elveţian a scăzut, ieri, faţă de moneda naţională, paritatea ajungând la 3,5079 unităţi, cu 1,49 bani mai puţin faţă de paritatea din şedinţa anterioară.

• Dobânzile overnight se menţin peste 6%

Dobânzile pe termen foarte scurt au continuat, ieri, avansul din şedinţa precedentă, menţinându-se peste nivelul de 6% al dobânzii de politică monetară.

BNR a afişat, în prima parte a zilei, un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 7,65% pe an, faţă de 6,76% în şedinţa precedentă, iar dobânda la depozitele overnight plasate (ROBOR) a ajuns la 8,15% pe an, faţă de 7,26% în şedinţa anterioară.

Analiştii pun majorarea dobânzilor pe seama faptului că băncile au nevoie de lichiditate.

Dragoş Cabat, vicepreşedinte CFA, ne-a declarat că băncile mamă nu mai pot să finanţeze subsidiarelor, care sunt "înnebunite după lei". Domnia sa a adăugat că băncile greceşti, italiene, franceze şi austriece se confruntă cu probleme şi din această cauză îndeamnă subsidiarele să-şi găsească finanţare pe plan local.

De aceeaşi părere este şi analistul Călin Rechea, acesta menţionând că există o criză de lichiditate pe piaţa interbancară, chiar şi pe piaţa europeană.

"Problema actuală este de dezvăluire a adevăratelor slăbiciuni existente în fiecare ţară, privind gradul de îndatorare, structura sistemului bancar şi gradul de expunere", ne-a declarat domnia sa.