Fiscalitatea pe înţelesul tuturor

Guvernul, în răscolitoarea goană după resurse (inexplicabil de greu identificabile într-o economie care duduie în damf de prosperitate iminentă ), a decis să impoziteze tot.

Bacşişul, ultima redută a neglijenţei permisive a aparatului colector, a căzut sub asaltul de nestăvilit al determinării Statului.

Bacşişul a fost descris şi legiferat. Astfel, "bacşişul este orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar."

Bacşişul "poate rămâne la dispoziţia angajatorului, care poate dispune fie păstrarea lui şi suportarea din acesta a unor costuri pe care le are în mod curent, fie distribuirea către angajaţi spre a-i stimula."

Observaţie: Agentul economic are costuri curente neevidenţiate care până acum nu erau acoperite. Sau pe care patronul le acoperea prin donaţii, prin stipendii alocate propriei activităţi economice conform principiului aducerii banilor de acasă.

Altă observaţie: Patronul îşi poate stimula angajaţii cu bani produşi extra chiar de aceştia.

Chelnerii, barmanii şi picolii, ospătarii şi debarasatorii pot primi bacşiş în mod colectiv, algoritmul împărţirii beneficiului rămânând la latitudinea unui responsabil cu dezlegarea misterului solomonic al repartiţiei juste. Sau pot fi supraremuneraţi separat de gratitudinea clienţilor, într-un cuantum determinat care s-ar impune însă şi el evidenţiat contabil separat, în cazul în care angajatorul generos intenţionează să-şi miluiască salariaţii în concordanţă cu intenţia clientului.

Personalul unui local va trebui să declare sumele deţinute personal, care vor fi segregate de rulajul lichid al casei.

Orice neconcordanţă este declarată prohibită. Ceea ce legiferează percheziţia corporală, înţelegem...

Că veni vorba de aspecte corporale... Banii din chiloţii stripteuselor ce regim au? Conform definiţiei teodorovicioase, aceste modeste motivaţii pecuniare nu reprezintă bacşiş, deoarece banii nu înseamnă o sumă suplimentară plătită de client faţă de contravaloarea serviciului, ci chiar remunerarea acestuia...

Trecem la altă comunitate preponderent hrănită de bunăvoinţa cumpărătorului, taximetriştii...

Ministrul doreşte modificarea aparatului de taxat. Tehnic şi legal, acest lucru este imposibil. Aparatul de marcat este gândit să efectueze un calcul precis. Înmulţeşte numărul de kilometri cu tariful aplicat, împarte ora de staţionare la numărul de fracţiuni înregistrate, şi adună aceste valori. Aparatul este omologat metrologic. Emiterea unui bon separat pentru bacşiş presupune un alt aparat, care să poată introduce valori diferite prin tastare. Un aparat care să emite numai bonuri de bacşiş. Cam ciudat, nu? Bacşişul, aşa cum este definit, nu poate exista independent de serviciul prestat sau de bunul livrat, facturate că atare, el este "o sumă suplimentară". Un supliment la nimic devine o entitate independentă.

Acelaşi ministru, probabil în urmă unui brainstorming devastator ticluit cu alţi ocupanţi de cabinet, doreşte deopotrivă impozitarea şpăguţei modeste a breslei care se îndeletniceşte cu livrarea de pizza şi alte meniuri la domiciliu. Întrebat cum se va realiza această titanică înfăptuire, domnia sa a dat din colţ în colţul arealului competenţei fiscale, drept pentru care ne permitem să evaluăm oareşcari posibilităţi...

Cetăţeanul sună spre a comanda conglomeratul alimentar livrabil. Operatorul marchează şi emite un bon fiscal aferent listei. În vederea eliberării unui bon suplimentar corespondent bacşişului, operatorul poate interoga comanditarul: "Doriţi să lăsaţi bacşiş?"

Răspunsul firesc este: "Nu ştiu, deocamdată. Bacşişul este suma suplimentară pe care o voi plăti voluntar, că expresie a satisfacţiei mele în raport cu produsul şi serviciul. Cuantumul acestui vărsământ potenţial este direct proporţional cu parametrii în care se va desfăşura procesul de livrare, impresia produsă de livrator, aspectul acestuia şi nivelul conversaţiei".

Un domn pe un scuter va prelua comanda aburindă şi o va transporta la domiciliul clientului. Dacă acesta din urmă va plăti voluntar o sumă suplimentară serviciului, ospătarul itinerant motorizat se va întoarce la sediu, va depune bacşişul în casă şi va solicita un bon fiscal pe care îl va transporta la domiciliul clientului satisfăcut. Dacă va fi gratificat cu un nou bacşiş pentru operativitate, va trebui să refacă traseul. La modul ideal, aceasta poate genera un perpetuum mobile, o reacţie în lanţ care va trece aspectele alimentare în plan second, principalele trăsături ale livrării la domiciliu devenind itinerant şi fiscalitatea...

Sau... Casieria va emite mai multe bonuri fiscale de valori diferite, determinate în baza unei atente analize statistice şi a unui studiu amănunţit al pieţei. Clientului i se vor propune diferite variante de bacşiş, el putând alege din paleta variată ştiinţific a ofertei. Bonul corespunzător va fi lăsat clientului iar celelalte vor fi restituite firmei spre a fi anulate.

Să nu uităm că frumuseţea vieţii, surprinzătorul farmec al naturii umane rezidă în detalii.

O viaţă complicată va include mai multe detalii, sporindu-ne bucuria de a trăi într-un univers complex...

Dar imprevizila conduită fiscală a flaămândului nostru ocrotitor, Statul, pare a se pregăti a zămisli noi surprize...

Cităm din comunicatul remis de autorităţi presei ieri:

"Poliţiştii efectuează joi cinci percheziţii în judeţul Vâlcea la persoane bănuite de înşelăciuni prin metoda «accidentul». Prejudiciul cauzat bugetulului de stat este de aproximativ 250.000 de lei."

("Percheziţii în Vâlcea, la persoane bănuite de înşelăciuni prin metoda accidentului", România TV, www.romaniatv.net, joi, 23 aprilie a.c.)

Înţelegem că veniturile înregistrate din escrocherii "a la accidentul" trebuie impozitate, din moment ce Bugetul înregistrează un prejudiciu... Impozitarea presupune legalizare. De aici deducem că orice ciordeală poate fi scuzată dacă Statul îşi primeşte partea.

Ceea ce e îmbucurător, căci dreptul penal va fi consistent debirocratizat, într-un viitor oarecare Codul Penal urmând a conţine un singur articol: evaziunea fiscală.