FLORIN DĂNESCU, ARB: "Doar 1% din creanţele aferente companiilor în insolvenţă sunt recuperate într-un an"

Doar un procent din totalul creanţelor aferente companiilor aflate în insolvenţă sunt recuperate într-un an, potrivit lui Florin Dănescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

Prezent la o dezbatere publică pe marginea proiectului de Cod al Insolvenţei, organizată de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, reprezentantul ARB a menţionat că datoriile pe care societăţile în insolvenţă le au către stat, instituţii bancare şi alte companii totalizează 25 miliarde euro, numai 5,4 miliarde euro reprezentând creanţe ale băncilor, 10 miliarde euro fiind datorii bugetare, restul de circa 10 miliarde euro însemnând sume datorate societăţilor comerciale.

"Acest proces de insolvenţă nu este eficient, funcţionează dezastruos. Aş putea spune că din cele 5 miliarde euro pe care le avem de încasat de la companiile aflate în procedura de insolvenţă am recuperat praful de pe tobă.

Ne dorim o transparenţă foarte mare a acestui domeniu, dar ne este extrem de greu să găsim cifre. În nicio altă parte a Europei gradul insolvenţei nu este atât de ridicat. La fel şi ritmul de intrare a societăţilor comerciale în această procedură. Legea din domeniu trebuie să se schimbe fundamental".

Domnia sa a ţinut să precizeze că 86% din companiile intrate în insolvenţă în august, anul trecut, au ajuns în faliment, 77% dintre ele fiind radiate şi doar 1,2% aflându-se în pragul reorganizării.

• Cazanciuc: "Insolvenţa persoanelor fizice şi cea a unităţilor administrativ teritoriale ar trebui separate de Proiectul de Cod al Insolvenţei"

Insolvenţa persoanelor fizice şi cea a unităţilor administrativ teritoriale ar trebui discutate separat de Proiectul de Cod al Insolvenţei, consideră Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei.

Oficialul este de părere că noul Cod al Insolvenţei ar trebui adoptat cât mai repede posibil, subliniind că săpămâna viitoare ar putea intra în plenul Parlamentului.

Ministrul Canzanciuc susţine că proiectul în discuţie se vrea un document în acord cu exigenţele europene şi cu specificul societăţii româneşti, fiind destinat să echilibreze şi să însănătoşească economia autohtonă.

Bogdan Ciucă, preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, unde se află proiectul Codului Insolvenţei, a declarat că, în această perioadă, proiectul legislativ din domeniul insolvenţei are prioritate în Parlament, atât săptămâna trecută, cât şi pe parcursul acestor zile având loc dezbateri pe marginea respectivei iniţiative.

• Cionca, CITR: "30% din reorganizări nu ar mai fi posibile, în baza noului proiect de Cod al Insolvenţei"

În baza prevederilor proiectului de Cod al Insolvenţei, 30% din reorganizările de companii aflate în dificultate nu ar mai fi posibile, iar proporţia societăţilor care ies cu succes din această procedură ar scădea la 1,5% din total, după cum a explicat Andrei Cinca, asociat în cadrul Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR).

Domnia sa consideră că această iniţiativă este utilă, dar cuprinde erori care trebuie corectate, şansele unei companii aflate în dificultate financiară de a se reorganiza fiind mai mici în contextul noilor prevederi.

Potrivit reprezentantului CITR, la sfârşitul anului 2012, un număr de 19.832 companii autohtone (2,83% din total) deţineau active de peste un milion de euro, totalizând o cifră de afaceri de 156,85 miliarde euro (118,83% din PIB-ul României în 2012), datorii totale de 114,83 miliarde euro (410,11% comparativ cu volumul creditelor acordate de băncile din România în 2012) şi un număr de 1,87 milioane salariaţi (37% din total). Dintre aceste peste 19.800 de companii, 3.184 erau în stare iminentă de insolvenţă (aveau pierderi şi gradul de îndatorare era de peste 100%), 8.044 aveau o situaţie financiară sănătoasă (grad de îndatorare sub 70%), iar 8.604 companii erau în dificultate - aveau profit, dar îndatorarea era peste 100%; gradul de îndatorare era între 70 şi 100% sau aveau pierderi şi îndatorarea era sub 70%.

• Piperea: "Insolvenţa grupurilor de societăţi - o premieră atât în Europa, cât şi la nivel mondial"

Insolvenţa grupurilor de societăţi reprezintă unul dintre domeniile vizate de noua iniţiativă legislativă.

În opinia avocatului Gheorghe Piperea, această reglementare ar fi o premieră atât în Europa, cât şi la nivel mondial.

"Este o realitate din ce în ce mai pregnantă, grupurile de societăţi fiind prezente şi în contractele bancare. Cei din Comisia Europeană încearcă de zece ani să reglementeze acest tip de insolvenţă (...) Reglemantarea este binevenită, fiind cerută de practică, însă o văd incompletă", a subliniat Gheorghe Piperea, apreciind, printre altele, că ar fi necesară reglementarea unui plan de reorganizare compatibil, potrivit căruia o societate din grup să fie lichidată în vederea reorganizării celorlalte firme membre.

Domnia sa a precizat şi că promovarea unei legi a insolvenţei personale nu ar trebui să ţină pe loc legiferarea Codului Insolvenţei: "Se tot vorbeşte despre legiferarea insolvenţei persoanelor fizice. Sunt şi proiecte în Parlament pe această temă. Probabil că, teoretic, Codul Insolvenţei ar trebui să conţină şi această reglementare, însă aş fi foarte frustrat să văd că Proiectul de Cod al Insolvenţei stă pe loc pentru ca politivienii să se decidă dacă această reglementare intră sau nu în cod. Dacă s-a aşteptat cinci ani cu acest lucru, pentru că înţeleg că este un proiect în Parlament încă de acum cinci ani, se mai poate aştepta cinci-şase luni cu o astfel de lege".

• Simona Miloş: "Reducerea perioadei de reorganizare poate duce la faliment"

Potrivit Simonei Miloş, preşedintele Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), principalele propuneri de modificare a proiectului Codului Insolvenţei vizează revenirea la termenul de 3 ani (plus prelungire de un an) pentru durata planului de reorganizare sau diferenţierea termenelor în funcţie de cifră de afaceri, numărul de salariaţi şi obiectul de activitate al companiei (prezentul proiect propunând reducerea acestei perioade la un an cu posibilitatea de prelungire pentru însă un an), eliminarea posibilităţii executărilor silite paralele, precum şi modificarea cvorumului privind votarea planului de reorganizare.

Simona Miloş a menţionat că neajunsurile Legii 85/2006 sunt reprezentate de posibilitatea de efectuare a plăţilor prin planul de reorganizare, lăsând la finalul duratei planului pe cele mai importante ca valoare; insuficienta protecţie a creditorilor cu creanţe curente şi a finanţărilor în procedură.

"Toate acestea, dar şi unele dintre prevederile noului proiect legislativ din domeniu ignoră realităţile economice în privinţa companiilor, unele dintre acestea (cum ar fi reducerea duratei de reorganizare) facilitând, chiar, intrarea companiilor în faliment", a declarat domnia sa.

În aceste condiţii, remediile Codului Insolvenţei sunt, potrivit doamnei Miloş, prioritatea la distribuire pentru finanţările acordate debitorului, un cadru echilibrat de votare a planurilor de reorganizare, prin asigurarea suportului unei majorităţi valorice a creanţelor, introducerea obligativităţii de soluţionare a litigiilor privind existenţa/cuantumul creanţelor curente în competenţa exclusivă a judecătorului sindic, precum şi introducerea unor condiţii expres şi limitativ prevăzute, în care cererea de faliment poate fi respinsă de către judecătorul sindic.

Noul Cod al Insolvenţei, care urmăreşte să unifice toate reglementările din domeniu, ce se regăsesc, acum, în şase legi distincte, să îmbunătăţească legislaţia în domeniu şi să eficientizeze procedura de insolvenţă, reglementează, printre altele, şi procedurile care privesc instituţiile de credit şi pe cele transfrontaliere, dar nu prevede şi o procedură referitoare la unităţile administrativ-teritoriale.

Iniţiativa de întocmire a unui Cod al insolvenţei a fost luată ca urmare a mai multor solicitări venite atât din partea mediului de afaceri, cât şi de la creditori şi specialişti în domeniu.

Proiectul de lege pentru aprobarea noului cod în domeniu a fost înaintat Parlamentului în procedură de urgenţă, după ce, în luna octombrie a anului trecut, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului referitoare la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind insolvenţa.

Iniţial, Guvernul a promovat Codul Insolvenţei printr-o Ordonanţă de Urgenţă, hotărând că noile prevederi ar fi urmat să fie aplicate din 25 octombrie inclusiv procedurilor de insolvenţă şi a celor de prevenire a insolvenţei aflate în derulare.

Codul Insolvenţei a fost întocmit de specialişti în timp de un an, fiind finanţat din fonduri de la Banca Mondială şi modificat, ulterior, de Guvern.