FMI: ÎN ACEST AN, Riscurile la adresa perspectivei economiei României, în linii mari echilibrate

• Update 20:45 FMI: Datoria publică a României este sustenabilă; principal vulnerabilitate: nevoia de finanţare din 2014

Datoria publică a ţării noastre este scăzută şi sustenabilă, dar nevoia de finanţare pentru acest an (de peste 9,5% din PIB) este relativ ridicată şi reprezintă principala vulnerabilitate, mai transmite FMI, adăugând că principalele riscuri vizează o performanţă mai slabă a României la creşterea economică şi datorii neprevăzute ale sectorului bancar, factori ce ar putea provoca o creştere a datoriei publice la 50% din PIB.

Datoria publică, inclusiv garanţiile, se situează la 39,2% din PIB la finalul anului 2013 şi va creşte cu 0,75 puncte procentuale în 2014.

Din cauza scadenţei medii relativ scăzute a datoriei publice (4,75 ani), nevoia de finanţare pentru 2014 este de 9,5% din PIB.

Conform estimărilor FMI, cu o datorie externă de 49% din total şi cu titluri de stat denominate în valută, emise pe piaţa internă, de aproape 3% din PIB, datoria publică este şi ea expusă riscului valutar.

Investiţiile nerezidenţilor în titluri de stat au crescut cu peste 20% în ultimele 12 luni, ceea ce creşte şi expunerea la schimbări în privinţa fluxurilor de capital.

Pe de altă parte, chiar dacă datoria publică a Românei s-ar majora până la 50% din PIB, în condiţiile unei contraperformanţe în ceea ce priveşte creşterea economică, acest nivel oricum s-ar situa sub pragul de 60% din PIB prevăzut de Pactul de Stabilitate.

---

• Update 20:39 FMI: Întârzierea în aplicarea accizei va fi compensată de îngheţarea unor cheltuieli

Fondul Monetar Internaţional (FMI) mai prognozează că întârzierea de trei luni în implementarea accizei la carburanţi (cu un impact de 0,1% din PIB) va fi compensată de îngheţarea unor cheltuieli publice, inclusiv a unora pentru proiectele administraţiei locale, în cazul în care colectarea veniturilor bugetare nu se îmbunătăţeşte până la mijlocul acestui an.

Totodată, ca o măsură de siguranţă legată de incertitudinile privind colectarea veniturilor bugetare, resursele fondului-tampon (buffer) bugetar de 10% pe anumite cheltuieli, de circa 2,3 miliarde lei (0,3% din PIB) nu vor fi eliberate până la a doua rectificare bugetară, ce va avea loc în toamnă.

Majorarea accizei pentru carburanţi, cu 7 eurocenţi pe litru, a intrat în vigoare astăzi şi va conduce la creşterea cu 0,41 lei/litru a preţului la carburanţi, iar veniturile suplimentare la buget vor fi de 2,5 miliarde lei, potrivit estimărilor făcute de autorităţi.

Iniţial, Guvernul a anunţat introducerea accizei de 7 eurocenţi de la 1 ianuarie, dar măsura a fost amânată pentru 1 aprilie, din cauza disputelor dintre premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu, şeful statului refuzând să promulge bugetul pe 2014, cu acciza suplimentară, şi să semneze memorandumul României cu FMI. Astfel, bugetul de stat pe acest an a fost promulgat de Băsescu după amânarea aplicării accizei.

Transportatorii ar putea beneficia de unele facilităţi presupunând restituirea unei părţi din acciză. Impactul acestei compensări pentru transportatori este estimat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) la 353 milioane lei în 2014.

---

Riscurile la adresa perspectivei economiei ţării noastre sunt în linii mari echilibrate în acest an, iar scenariul de bază prevede o redresare susţinută şi mai extinsă a economiei în 2014, potrivit raportului publicat astăzi de FMI după primele două evaluări ale acordului cu România.

Astfel, FMI prognozează o creştere de 2,2%, mai mică decât anul trecut (3,5%), dar cu un avans semnificativ al sectoarelor non-agricole. O mai bună absorbţie a fondurilor UE ar urma să sprijine o redresare graduală a investiţiilor. Consumul privat este aşteptat şi el să se redreseze, cu o creştere a venitului real disponibil, datorită recentei politici de relaxare şi scăderii inflaţiei până la un nivel-record, precum şi graţie salariului minim mai ridicat, şi îmbunătăţirii generale a încrederii consumatorilor, pe fondul revenirii pe creştere a zonei euro.

Rata inflaţiei va rămâne scăzută în primul trimestru din 2014, sub nivelul inferior al intervalului de variaţie stabilit de Banca Naţională a României - BNR. Apoi, indicatorul va reveni în partea superioară a intervalului, în a doua jumătate a acestui an, după majorarea preţurilor. Totuşi, potenţiala volatilitate a preţului alimentelor va continua să fie un factor major de incertitudine privind evoluţia inflaţiei.

FMI mai prognozează că deficitul de cont curent se va amplifica uşor, la 1,5% din PIB în 2014 şi 1,9% din PIB în 2015, întrucât cererea pe plan intern începe să se redreseze. Intrările de capital ar urma să stagneze, pe fondul majorării investiţiilor străine directe (FDI) faţă de nivelul recent (pentru că perspectiva creşterii Europei se îmbunătăţeşte), precum şi pe fondul ritmului lent al procesului de deleveraging al băncilor străine şi al intrărilor continue de fonduri europene.

Potrivit estimărilor Fondului, performanţa solidă din industrie ar putea continua să sprijine creşterea pe partea de furnizare, iar absorbţia mai bună a fondurilor UE ar putea sprijini o redresare mai solidă în privinţa investiţiilor, gospodăriilor, corporaţiilor. Pe de altă parte, procesul de deleveraging al băncilor străine alături de majorarea creditelor neperformante ar putea continua să constrângă avansul creditării şi să întârzie redresarea cererii interne.

Mai mult, avertizează FMI, înăsprirea politicii monetare în economiile avansate ar putea genera ieşiri de capital, fiindcă investitorii reevaluează riscurile portofoliilor şi profitul, ceea ce ar putea pune presiuni asupra cursului valutar. Ieşirile de capital ar putea fi afectate şi de scăderea încrederii din cauza evenimentelor din Ucraina. Având în vedere volumul masiv al creditării în valută, o depreciere severă a cursului valutar ar putea provoca o deteriorare suplimentară a bilanţurilor băncilor şi a sectorului privat.

În plan politic, incertitudinile crescânde privind alegerile din 2014 (în special cele prezidenţiale) ar putea afecta stabilitatea discuţiilor politice şi încrederea consumatorilor şi a investitorilor, mai transmite raportul FMI.