FMI: România nu are nevoie de asistenţă financiară

România nu are nevoie de asistenţă financiară de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi nu este necesară creşterea TVA, a afirmat, ieri, şeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc la finalul consultărilor cu autorităţile române.

Întrebat dacă România a discutat cu FMI despre posibilitatea încheierii unui acord de împrumut, Kees Martijn a declarat: "Reiterăm faptul că este important ca România să pună finanţele publice pe o cale sănătoasă, făcând o restructurare corespunzătoare a zonei fiscale. Vedem că pachetul fiscal va fi un prim pas foarte important în această direcţie. În ce priveşte sprijinul FMI, primul lucru pe care vreau să-l menţionez este că fiecare ţară membră are dreptul să solicite asistenţa FMI. Dar, în această etapă, nu vedem nevoia ca România să facă acest lucru şi nu vedem să apară o asemenea necesitate, motiv pentru care n-am avut asemenea discuţii cu autorităţile".

Întrebat despre posibilitatea introducerii impozitării progresive, oficialul FMI a spus că acest subiect a fost discutat anul trecut, precizând: "Posibilitatea impozitării progresive este un subiect pe care l-am discutat acum un an cu autorităţile dumneavoastră şi a reieşit că un prim pas necesar este acela al curăţării sistemului fiscal. În ce priveşte golurile legislative, scutirile şi preferinţele, atunci taxa unică pe care o aveţi acum nu va mai putea exista şi va trebui să vă gândiţi la o taxare progresivă. Trebuie mai întâi să vă asiguraţi că fiecare îşi plăteşte cinstit partea sa, iar pachetul fiscal a oferit un prim pas în această direcţie".

Întrebat dacă este nevoie de creşterea TVA cu două puncte procentuale în cazul în care pachetul fiscal nu va intra în vigoare, Kees Martijn a spus conform Agerpres: "Am vorbit despre gama de măsuri în ce priveşte veniturile care ar putea ajuta la reducerea deficitului fiscal în 2024 şi după acest an. Sunt măsuri prietenoase faţă de creşterea economică şi credem că multe dintre ajustări sau toate ajustările pot fi realizate cu aceste măsuri. Sperăm că acest lucru va fi posibil pentru a evita creşteri fiscale mai drastice, precum creşterea TVA, dar ne dăm seama că Guvernul are toate instrumentele pe masă şi în acest moment nu propunem asemenea creşterii".

În comunicatul publicat la finalul vizitei în România, FMI a arătat că alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru creşterea veniturilor, a eficienţei şi corectitudinii. "O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani", subliniază FMI.

Experţii instituţiei financiare internaţionale consideră că principalele măsuri la care autorităţile de la Bucureşti ar trebui să se gândească sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor şi lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate şi utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei şi, mai larg, încurajarea tranziţiei la o economiei cu emisii neutre de carbon.

Misiunea FMI, condusă de Jan Kees Martijn, a vizitat România în perioada 22 septembrie - 4 octombrie pentru consultări cu autorităţile de la Bucureşti în baza Articolului IV din Statutul FMI. Astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre FMI.

• FMI: Deficit bugetar de 5% din PIB în 2024, în România

Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în acest an, respectiv un deficit bugetar de 6% din PIB.

Potrivit Fondului, pachetul fiscal adoptat recent de autorităţi va duce la un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024, însă va fi nevoie de noi ajustări pentru că, aşa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, deficitul trebuie să scadă sub 3% din PIB, notează Agerpres.

Experţi FMI au arătat, în context, că noul pachet fiscal lărgeşte baza de impozitare şi îmbunătăţeşte veniturile prin eliminarea scutirilor pentru angajaţii din agricultură, construcţii, procesare alimentelor şi IT precum şi limitarea numărului de bunuri care beneficiază de o cotă redusă de TVA. De asemenea, aceştia susţin că majorarea taxei pe microîntreprinderi va duce la majorarea veniturilor din taxe, însă consideră că pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere ar trebui redus şi mai mult.

Pe de altă parte, instituţia financiară internaţională menţionează că taxa pe cifra de afaceri impusă băncilor şi marilor companii pune o povară incorectă asupra companiilor cu marje reduse şi ar putea reduce intermedierea financiară.

"Amploarea unor ajustări fiscale suplimentare, via reduceri de cheltuieile şi îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor, este limitată", susţin experţii FMI, adăugând: "Actualele revizuiri de cheltuieli sunt binevenite şi, în timp, ar putea eficientiza cheltuieile guvernamentale, dar este puţin probabil să ducă la economii importante. Mai mult, susţinerea populaţiei în vârstă, rezolvarea nevoilor sociale şi îmbunătăţirea serviciilor publice, în special a sistemului de învăţământ şi sănătate la standardele UE, cere cheltuieli bine concentrate şi adecvate".

În plus, aceştia subliniază că politica fiscală trebuie să fie bine planificată şi comunicată în mod clar, ca să ofere predictibilitate gospodăriilor şi firmelor. FMI subliniază: "Modificările ad-hoc de taxe, ca răspuns la nevoi fiscale urgente, creează incertitudine şi subminează capacitatea de planificare. În acest sens, înfiinţarea unei divizii de politică fiscală la Ministerul Finanţelor este binevenită. Aceasta ar trebui să ajute la dezvoltarea unei strategii de venituri pe termen mediu şi la planificarea, concepere şi analizarea politicilor fiscale înainte de concepere şi implementare. Creşterea predictibilităţii cheltuielilor cu pensiile şi salariile din sectorul public este de asemenea importantă şi reformele planificate în aceste domenii, în contextul PNRR, sunt vitale".

Potrivit instituţiei, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României.

• Ciolacu: "Guvernul este angajat în susţinerea creşterii economice"

Guvernul este "puternic" angajat în susţinerea creşterii economice, reducerea cheltuielilor publice şi combaterea evaziunii fiscale, a afirmat, ieri, prim-ministrul Marcel Ciolacu, în cadrul întâlnirii cu delegaţia FMI condusă Jan Kees Martijn. Domnia sa a spus: "Creşterea noastră economică se bazează pe investiţii. Susţinem cu prioritate proiectele de infrastructură, în special în transporturi, având în vedere faptul că investiţiile în acest domeniu au cel mai mare grad de multiplicare în economie. Acordăm aceeaşi atenţie proiectelor de investiţii în sănătate şi educaţie, pentru că, în egală măsură, ne preocupă creşterea calităţii vieţii cetăţenilor noştri".

Prim-ministrul a mai amintit proiectele guvernamentale pentru susţinerea directă a dezvoltării şi investiţiilor în sectorul materialelor de construcţii şi în industria alimentară, punctând şi importanţa proiectului de lege asupra căruia Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pentru consolidarea veniturilor bugetare.

Premierul a explicat: "Pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi combaterea evaziunii fiscale, digitalizarea ANAF în ritm accelerat este prioritate naţională. Toate instituţiile statului cu atribuţii în domeniu - Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, ANAF - au ca prioritate stabilirea de măsuri speciale pentru combaterea evaziunii şi pentru creşterea colectării veniturilor bugetare. Totodată, prin proiectul de lege asupra căruia ne-am angajat răspunderea în faţa Parlamentului vom crea cadrul legal pentru ca ministerele să se reorganizeze prin desfiinţarea sau comasarea autorităţilor din subordine".

Potrivit Guvernului, şeful misiunii FMI în România, Jan Kees Martijn, "a apreciat imaginea de care se bucură economia României, care înregistrează creştere şi are un rol pregnant în regiune".