Poate că unii vor dori să spună că titlul acestui articol forţează un pic aritmetica: ei vor susţine că, de fapt, au trecut 17 ani de la întâmplare şi că au fost 5 ani de funcţionare a Fondului Naţional de Investiţii (FNI), dar ceea ce este sigur este că sunt 8 ani de condamnare. Era prea frumoasă această înjumătăţire progresivă 16/8/4 ca să o ratăm în titlu. Totalul este de 28 de ani. Unii vor spune, însă, că sunt 30 de ani prin care Sorin Opvidiu Vîntu şi FNI marchează istoria finanţelor contemporane române.
Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat definitiv, ieri, de judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) la opt ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, în dosarul prăbuşirii FNI. În schimb, instanţa a dispus achitarea lui Sorin Ovidiu Vîntu pentru infracţiunea de delapidare.
CAB a mai decis confiscarea specială de la Vîntu a sumelor de 13.740.363 lei (5.529.321 dolari) şi 7.289.406 dolari, în echivalentul în lei la cursul BNR, fiind menţinut sechestrul asigurător până la concurenţa acestor sume.
Circa 300 de mii de investitori (nimeni nu ştie cu exactitate câţi) au fost păgubiţi în înşelăciunea de la FNI.
Sistarea răscumpărării titlurilor FNI a fost anunţată oficial, la 24 mai 2000, iar la 31 mai a fost emis mandatul de urmărire internaţională a Ioanei Maria Vlas, fost preşedinte al SOV Invest, firma de investiţii care a administrat FNI.
Au trecut şaptesprezece ani de la prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii. În tot acest timp, autorităţile au cercetat speţa, au calculat prejudiciul, i-au arestat pe Maria Vlas şi pe Nicolae Popa, i-au adus în ţară, l-au arestat pe Sorin Ovidiu Vîntu în alte dosare, au tot amânat rezolvarea acestui caz, dar oamenii încă mai aşteaptă despăgubirile de la statul român.
La începutul anului 2015, fosta Autoritate pentru Administrarea Activelor Statului (actuala AAAS) spunea că peste 155.000 de foşti investitori la FNI mai au de primit bani.
Mihail Nicolaevici, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Investitorilor (ANPI), ne-a declarat că investitorii păgubiţi la FNI nu pot spera la vreo plată din sechestrul pus pe banii lui Vântu, întrucât aceştia aşteaptă deja de ani de zile despăgubirile.
Investitorii la FNI trebuiau despăgubiţi de fosta Comisie Naţională a Valorilor Mobiliare, conform unei sentinţe penale din 2007, în piaţă vehiculându-se o sumă de câteva sute de milioane de euro.
AAAS a preluat, în 2013, de la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) toate drepturile şi obligaţiile în relaţia cu foştii investitori ai FNI, ca urmare a înfiinţării Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Domnul Nicolaevici a spus că suma sechestrului este oricum prea mică. În sentinţa penală, se regăsesc peste 130.000 de persoane care trebuie despăgubite.
Înainte de a i se transfera şi obligaţiile de la CNVM, AAAS mai avea de plătit 29,5 milioane de lei pentru cei 6.114 de păgubiţi FNI, după ce plătise 400 de milioane de lei, către 18.200 de persoane.
În 2013, fostul preşedinte AAAS Adrian Volintiru estima că instituţia ar avea nevoie de un buget de 240 de milioane de lei pentru a plăti despăgubirile către foştii investitori ai FNI.
La începutul anului 2015, AAAS a oferit informaţii despre plăţile pe care le mai are de făcut. Un număr de 155.132 de foşti investitori la FNI mai au de primit bani de la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), instituţia precizând că plăţile se află în strânsă dependenţă cu veniturile obţinute, potrivit datelor furnizate, atunci, de AAAS, pentru Agerpres: "Pe sentinţele civile, până la data de 31 decembrie 2014 au fost plătite 18.200 de persoane, cu suma de 427,4 milioane lei. Suma rămasă de plată este de 29,66 milioane lei, corespunzătoare unui număr de 6.123 creditori. În ceea ce priveşte sentinţa penală nr. 423/2007, cuantumul despăgubirilor urmează a fi stabilit caz cu caz, în baza unui raport de expertiză contabilă extrajudiciară întocmit de către un expert contabil. Sumele rezultate urmează a fi indexate cu rata inflaţiei (IPC), calculată din luna mai 2000 până la data plăţii efective. Până în prezent au fost înregistrate în baza de date 5.535 de cereri de plată voluntară. Din rapoartele de expertiză depuse rezultă suma de 16,24 milioane lei, valoarea actualizată fiind de 61,24 milioane lei".
În prezent, Vîntu se află în închisoare, unde execută o pedeapsă de şase ani şi două luni, primită într-un alt dosar legat de falimentarea companiei Petromservice.
Fondul Naţional de Investiţii a fost înfiinţat în 15 septembrie 1995, funcţionând ca joc piramidal. În 1999, FNI multiplicase de 99,7 ori banii investitorilor.
După analizele care s-au făcut asupra dosarului FNI, s-a ajuns la concluzia că mulţi dintre banii declaraţi de Fond n-au existat niciodată. "Investitorii" se îmbogăţeau de fapt doar pe hârtie.
Banii depuşi de cei peste 300.000 de păgubiţi s-au evaporat tocmai pentru că randamentele declarate erau false şi o parte din sume au fost retrase "la timp" de cei care au apucat.
• Fondul Proprietatea nu trebuie să plătească ASF banii de comisioane pe care i-a dat păgubiţilor FNI
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a pierdut procesul cu Fondul Proprietatea, intentat ca să recupereze anumite comisioane de reglementare care, în mod normal, ar fi fost plătibile ASF, dar pe care Fondul a fost obligat să le plătească mai multor investitori FNI.
"În data de 20 februarie 2017, Tribunalul Bucureşti a anunţat că a respins cererea ASF pentru plata de către Fond a anumitor comisioane de reglementare plătibile ASF, dar pe care Fondul a fost obligat să le plătească mai multor investitori FNI, potrivit unei hotărâri de validare a popririi pronunţate de Tribunalul Bucureşti", se arată într-un comunicat al Fondului Proprietatea.
De asemenea, instanţa a recunoscut şi plata sumei de 881.144,71 lei ca fiind efectuată către ASF şi, drept urmare, a constatat compensaţia legală. În plus, instanţa a obligat ASF la plata către Fond a 27.762 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Hotărârea Tribunalului Bucureşti nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel, conform comunicatului citat.
Ziarul "BURSA" a scris, în martie 2013, că păgubiţii FNI care au câştigat în instanţă despăgubiri din partea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (înglobată, apoi, în Autoritatea de Supraveghere Financiară, alături de CSA şi CSSPP) au încercat să îşi recupereze banii din comisioanele datorate CNVM de către Bursa de Valori Bucureşti şi de către brokeri, iar ulterior s-au îndreptat împotriva Fondului Proprietatea.
Atunci, reprezentanţii FP au confirmat că Fondul a primit 282 de notificări din partea investitorilor FNI care sunt în proces de executare a anumitor decizii ale instanţei împotriva CNVM, cerând Fondului să redirecţioneze plăţile comisionului aferent CNVM către executorul judecătoresc, pentru o sumă totală de 8.711.422,91 lei.
La data repectivă, CNVM a transmis brokerilor să nu dea curs cererilor de executare silită prin poprire a sumelor datorate CNVM, întrucât acestea sunt destinate finanţării organizării şi funcţionării CNVM şi se încadrează în categoria sumelor din care nu se pot achita creanţe stabilite prin titluri executorii în sarcina CNVM.
Comisia a invocat, atunci, o lege care o protejează în faţa păgubiţilor FNI. Potrivit legii, "executarea obligaţiilor de plată ale CNVM decurgând din creanţe stabilite prin titluri executorii va fi asigurată doar din sumele ce depăşesc cinci milioane de lei, reprezentând media lunară a veniturilor încasate la bugetul CNVM".
Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată, în 2012, de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani şi instigare la delapidare în dosarul prăbuşirii Fondul Naţional de Investiţii (FNI).
Dosarul în care a fost condamnat Sorin Ovidiu Vîntu a avut ca fundament de plecare cercetările efectuate de organele judiciare în dosarele penale referitoare la devalizarea Fondul Naţional de Investiţii, Banca Agricolă (BA), Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID) şi Banca Română de Scont (BRS).
Probele administrate în cauză au relevat că Sorin Ovidiu Vîntu, în perioada premergătoare prăbuşirii FNI, decembrie 1999 - martie 2000, l-a determinat cu intenţie pe Nicolae Popa, care avea calitatea de preşedinte-director general la SC Gelsor SA şi director executiv la SC SOV Invest SA, să delapideze din patrimoniul FNI sumele de 112.289.316.546 lei şi diferenţa de 25.114.313.560 lei, rezultată din creşterea în timp, nereală, a valorii unităţii de fond, ceea ce întruneşte elementele constitutive ale instigării la infracţiunea de delapidare.
Parchetul General arată că Sorin Ovidiu Vîntu a acţionat cu intenţie directă calificată prin scop, sumele de bani delapidate fiind folosite în interesul său, intenţia acestuia rezultând din derularea temporală a faptelor, dar şi din acţiunile sale.
Pe de altă parte, potrivit Parchetului, pentru o perioadă de timp, prin acţiunile sale comise după prăbuşirea FNI, respectiv până în luna aprilie 2003, Sorin Ovidiu Vîntu a tăinuit sumele de bani delapidate de Nicolae Popa, pentru ca apoi să-l favorizeze, deşi cunoştea faptul că acesta fusese condamnat la închisoare.
De asemenea, Parchetul susţinea că analiza coroborată a probelor demonstrează că Vîntu a cunoscut în permanenţă despre comiterea faptelor de înşelăciune comise în frauda investitorilor FNI şi a acţionat cu intenţie directă pentru a putea beneficia în mod concret de sumele de bani provenite din săvârşirea acestor infracţiuni, pentru ca apoi, prin multiple operaţiuni economice şi juridice, să ascundă banii astfel obţinuţi.
Scandalul FNI a zdruncinat din temelii piaţa de capital autohtonă, punând sub semnul întrebării activitatea supraveghetorului pieţei de capital din acea perioadă.
Ştefan Boboc, preşedinte al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare între 1995-2000, a fost acuzat că, deşi a fost informat, nu a luat măsuri pentru eliminarea neregulilor existente la FNI (precum neatingerea gradului de lichidităţi de 30% şi depăşirea procentului legal al acţiunilor necotate), cauzând o pierdere de 1,057 miliarde de lei vechi.
Pentru aceleaşi acuzaţii a fost cercetată şi comisarul coordonator al Departamentului reglementare a pieţei şi intermediere financiară al CNVM, Cezara Cecilia Bebis. Boboc a fost condamnat, în 2005, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru neglijenţă în serviciu, în timp ce fostul comisar al CNVM, Cezara Cecilia Bebis a primit aceeaşi pedeapsă cu suspendare pentru aceeaşi faptă.
•
• Cine este SOV?
Contabil la Întreprinderea Comercială de Stat pentru Mărfuri Alimentare şi Alimentaţie Publică din Roman, judeţul Neamţ, Sorin Ovidiu Vîntu a intrat pentru prima oară în coliziune cu legea în 1981. Tribunalul Judeţean Neamţ l-a condamnat la 5 ani şi 10 luni închisoare şi 3 ani interzicerea unor drepturi, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la delapidare, distrugerea de înscrisuri, fals intelectual şi uz de fals, fiind închis la Penitenciarul Bacău. După 1990 începe să facă primii paşi în afacerile serioase. În anul 1991, Sorin Ovidiu Vîntu a înfiinţat firmele Vîntu Gelsor SRL Roman şi Grupul Financiar Gelsor SA. Din 1993 renunţă la afacerile de mică anvergură şi înfiinţează SC Bursa Gelsor S.A. Bacău axându-se pe tranzacţionarea speculativă de certificate de proprietate, un an mai târziu deschizând o filială şi la Bucureşti. În acelaşi an, Garda Financiară a efectuat controale la sediile Bursa Gelsor S.A. şi Invesco Capital S.R.L., sancţionând SC Bursa Gelsor S.A. cu 235 milioane lei şi confiscarea certificatelor de proprietate şi, respectiv, SC Invesco Capital S.R.L. cu 3 miliarde lei.
Din 1995, Sorin Ovidiu Vîntu a înfiinţat şi coordonat, direct sau prin intermediul unor interpuşi, mai multe societăţi de "investiţii financiare", componente ale Grupului Financiar Gelsor, între care Gelsor SA, SOV Invest SA, Gelsor Consulting SA, Societatea General de Investiţii (SGI) SRL.
Fondul Naţional de Investiţii a fost înfiinţat în august 1995, iar în septembrie 1995 a fost autorizat de CNVM să funcţioneze ca fond deschis de investiţii. Activitatea FNI - ramificat ulterior în toate judeţele ţării - consta în depuneri bancare (în proporţie de 60%) şi vânzarea sau cumpărarea de acţiuni ale firmelor necotate pe piaţa de capital (în proporţie de 40%). Administratorul FNI a fost societatea SOV Invest SA în baza unui contract încheiat cu Fondul. Gestionarea FNI a fost coordonată din "linia a doua" de către SOV, acţionarii/administratorii fiind persoane apropiate acestuia (Ioana Maria Vlas, Nicolae Popa, Teodor Nicolaescu, Gheorghe Teodorescu). După o succesiune de vânzări şi cumpărări de acţiuni ale SC SOV Invest SA, în structura acţionariatului au fost atrase şi unităţi financiare cu credibilitate: CENTROCOOP - 51%, Banca Agricolă - 20%, CEC - 20% (restul aparţinând acţionarilor persoane fizice). Printre neregulile şi ilegalităţi comise în administrarea FNI au fost consemnate următoarele: declararea unei valori, la zi, nereale a certificatelor de investitor; depăşirea plafoanelor admise la plasamentele în valori mobiliare; utilizarea discreţionară a fondurilor FNI, prin perfectarea unor contracte de asociere ori prestări servicii cu firme aparţinând grupului Gelsor; efectuarea de tranzacţii fictive cu acţiuni, în scopul influenţării artificiale a valorii acestora, respectiv însuşirii ilegale a unor sume de bani consistente.
În urma unui mega scandal, activitatea FNI este sistată pe 24 mai 2000. Patru ani mai târziu, pe 20 martie, Tribunalul Bucureşti a pronunţat sentinţa în dosarul FNI, condamnându-i la închisoare pe cei 12 inculpaţi puşi sub acuzare în cauză. Ioana Maria Vlas a primit o pedeapsă de 13 ani închisoare - însă instanţa supremă a apreciat că Vlas a fost sinceră şi i-a aplicat o pedeapsă de zece ani de detenţie, iar Nicolae Popa, judecat în lipsă, 15 ani, decizia rămânând definitivă în 2009. În timpul primelor declaraţii făcute organelor de cercetare penală, Ioana Maria Vlas a susţinut că Sorin Ovidiu Vîntu a fost cel care a contactat-o şi i-a propus să lucreze la FNI şi că "singurul vinovat de prăbuşirea fondului este Sorin Ovidiu Vîntu", deoarece "el a dispus plăţile masive care au fost făcute cu puţin timp înainte de prăbuşirea FNI", iar unele dintre fonduri se regăsesc în conturile firmelor acestuia.
•
• Vlas: "Când FNI a intrat în colaps, au dispărut din sediul SOV Invest două camioane de documente cu ajutorul poliţiei"
Ioana Maria Vlas a fost preşedinte al SOV Invest, administratorul Fondului Naţional de Investiţii. Vlas a fugit din ţară în momentul falimentului şi a fost dată în urmărire generală. S-a predat autorităţilor române în 2003.
Ioana Maria Vlas a spus, în 2010, că a fugit din ţară de frică.
"Dacă eu spuneam retrageţi-vă banii, nu sunt convinsă că aş fi trăit a doua zi", a declarat Vlas, la Antena 3. "Am sperat că se poate şi altfel. Ştiind câte poate domnul Vîntu, mi-a fost frică de el. Nu mai puteam să suport stresul. Mi-a fost teamă, de aceea am plecat. Atunci când FNI a intrat în colaps, au dispărut din sediul SOV Invest două camioane de documente cu ajutorul poliţiei", a mai adăugat "mama FNI".
"Nu am avut niciun fel de legătură cu furtul de la FNI. Domnul Popa căra banii cu sacii şi îi ducea la Gelsor, şi nu numai. Vîntu mi-a spus: Şefa, te rog să stai puţin afară, că între timp eu rezolv totul şi îţi albesc numele", potrivit lui Vlas.
Ioana Vlas a mai spus: "În 99, în decembrie, după o ceartă monumentală cu SOV, am plecat cu demisie. Cu garanţia CEC şi cu «Dormi liniştit», SOV a făcut să intre 3000 de miliarde în FNI. Cum au intrat aşa au şi plecat".
Pe 13 octombrie 2005 a fost condamnată la 20 de ani de închisoare în cazul FNI, dar a fost eliberată în aprilie 2008. Pe data de 4 iunie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a condamnat-o pe Ioana Maria Vlas la 10 ani de închisoare în dosarul FNI.
•
Fost director al grupului Gelsor, Nicolae Popa este considerat "omul-cheie" în scandalul FNI. A fugit din România în anul 2000 şi a fost condamnat la 15 ani de închisoare de Curtea Supremă în iunie 2009, în dosarul FNI. A fost arestat în 1 decembrie 2009 de către Interpol, la Jakarta. Nicolae Popa a fost extrădat şi se află acum în detenţie.
1. Titlul e superb !
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2017, 05:24)
Articolul dupa el.
Cam putin au primit dupa parerea mea. Condamnare cu suspendare e frectie la un picior de lemn cu un scai.
Vantu dupa confiscare mai ramane cu avere?
Daca a stiut sa ascunda asa de bine bani din '80 eu cred ca si-a dosit bani prin offshoruri.
Fni demonstreaza ca garantia de 100 000 de euro la depozite e nerealista.
Cristi C. nu mai citesti Bursa?
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Petre)u în data de 22.02.2017, 08:36)
Citeşte mai cu atenție, SOV este condamnat executare, nu cu suspendare.
1.2. Dreptate, dar nu pana la capat (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Gheorghe în data de 22.02.2017, 09:14)
Putin, domne', putin!
Daca n-au reusit sa-i ia banii, toti banii, atunci poate ca 15 ani sunau mai...promitator. Pai si dom' Profesor a luat 10...cu felicitari...
Iar daca se mai si cumuleaza cu ce executa in prezent, in 2-3 ani oricum iese.
Copiii lui au bani de spart toata viata. Si chiar si el isi mai permite niste asistente medicale dotate ca-n filmele cu...asistente medicale. Mai da si-un interviu cu reteveiul si poate-l vedem si disident.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2017, 21:25)
ar trebui ca acesti bani sa fie inapoiati pagubitilor, daca au fost facuti in mod infractional!