"Foarte puţine bănci cooperatiste au înregistrat pierderi în criza financiară"

Reporter: Cum a evoluat activitatea băncilor cooperatiste în ultimii ani?

Adrian Morar: Dacă vă referiţi la anii de criză, perioadă intens mediatizată, reţeaua cooperatistă de credit Creditcoop a continuat să îşi îndeplinească cu succes misiunea sa, prin cele 47 de bănci cooperatiste existente, 770 de sucursale, agenţii şi puncte de lucru ale acestora şi cei aproape 2.250 de salariaţi, rezultatele economico-financiare fiind remarcabile, iar indicatorii de prudenţialitate bancară situându-se, de asemenea, la niveluri rezonabile.

În cei cinci ani de criză care au trecut, activul bilanţier al băncilor cooperatiste, la nivel consolidat, a crescut cu 24%, într-un ritm mediu anual de 5%, soldul creditelor acordate a urcat cu 12%, într-un ritm mediu anual de 2,5%, cel al depozitelor pe termen cu 32%, într-un ritm mediu anual de 6%, iar valoarea fondurilor proprii a înregistrat o creştere de 10%.

De asemenea, o evoluţie favorabilă au avut-o şi indicatorii financiari, anii 2009, 2010, 2011 şi 2012, precum şi perioada care a trecut din 2013, până la 31 mai, încheindu-se cu profit, la nivelul reţelei noastre, foarte puţine fiind băncile cooperatiste care au înregistrat pierderi. Astfel, numărul unităţilor cu pierderi a fost de nouă în anul 2009, şase în anul 2010, două în anul 2011 şi şapte în anul 2012, valoarea pierderilor fiind nesemnificativă.

Reporter: Consideraţi că există o competiţie puternică pe piaţă?

Adrian Morar: Competiţie a existat întotdeauna în sistemul bancar, iar în prezent, ea este şi mai pregnantă. Această competiţie a fost accentuată de mediul economic mai puţin prielnic, de problemele deosebite cu care se confruntă agenţii economici şi, nu în ultimul rând, de starea financiară a clienţilor persoane fizice.

Competiţia este însă binevenită şi, mai ales în ultima perioadă, ofertele, în ceea ce priveşte produsele de creditare, au început să devină din ce în ce mai atractive, băncile conştientizând că menţinerea portofoliului de clienţi reprezintă lucrul cel mai important pentru ele.

Vor câştiga această competiţie băncile care vor fi corecte şi operative cu clienţii care solicită produse de creditare şi care vor oferi dobânzi atractive celor cu depozite.

Reporter: Mai prezintă interes băncile cooperatiste, având în vedere că piaţa este practic acaparată de ofertele băncilor comerciale?

Adrian Morar: Băncile cooperatiste înseamnă, înainte de toate, pentru sistemul bancar românesc, tradiţie şi continuitate - primele bănci cooperatiste funcţionând în România încă din anul 1851 - şi, mai ales, reprezentativitate în mediul rural, unde se desfăşoară aproape 55% din activitatea acestora. Menţionez că băncile cooperatiste, prin sucursalele, agenţiile şi punctele lor de lucru, efectuează operaţiuni şi în unele zone mai greu accesibile şi cu o populaţie nu foarte numeroasă, unde băncile comerciale sunt mai puţin prezente, dar unde se simte nevoia de servicii bancare.

Apreciez că băncile cooperatiste prezintă, în continuare, un interes deosebit pentru clienţi, reliefat de comportamentul acestora în ceea ce înseamnă contractarea de credite şi constituirea de depozite, la ora actuală 127.000 de persoane având credite în derulare, iar 54.000 având constituite depozite.

De asemenea, şi cifrele enumerate în răspunsul la prima întrebare sunt în măsură să evidenţieze interesul pe care clienţii îl au faţă de băncile cooperatiste.

Poate este mult spus că piaţa este "acaparată" de ofertele băncilor, dar dacă folosim alţi termeni, putem accepta, însă, faptul că toate băncile existente în piaţă se află într-o competiţie acerbă pentru câştigarea clienţilor, având în vedere că masa de clienţi bancabili se află în scădere şi că vor reuşi doar acele bănci care vor promova cele mai atractive produse bancare.

Şi băncile cooperatiste, fiind parte a sistemului bancar românesc, au urmărit în întreaga lor activitate practicarea unui nivel rezonabil al costului creditului şi a unor dobânzi competitive la depozite, rezultatele bune obţinute demonstrând interesul clienţilor pentru serviciile oferite de unităţile noastre.

Reporter: În afara produselor tradiţionale de creditare şi de economisire, ce alte oportunităţi mai oferă băncile cooperatiste pentru clienţii lor?

Adrian Morar: Faptul că băncile cooperatiste se regăsesc pe tot cuprinsul ţării, existând peste 830 de unităţi operative, la care sunt asociaţi circa 670.000 de membri, ne-a permis să identificăm şi să promovăm, mai ales în ultimii ani, un număr de 22 de parteneriate cu diverşi agenţi economici, cu reprezentare naţională, activităţi realizate pe bază de comision, care sunt în măsură să suplimenteze baza de venituri a băncilor cooperatiste. Enumerăm doar câteva dintre aceste activităţi, respectiv: încheierea de contracte în numele şi în contul unor societăţi de asigurări, operaţiuni de încasări şi plăţi în contul unor agenţi economici care prelucrează produse agricole, transfer de bani prin sistemul Western Union, încasarea contravalorii facturilor de energie electrică, apă, gaze naturale, telefonie fixă şi mobilă, deschiderea de conturi pentru producătorii agricoli beneficiari ai subvenţiilor acordate de stat prin intermediul Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) şi plata acestora.

Reporter: Care este profilul clienţilor băncilor cooperatiste?

Adrian Morar: În mod sigur, baza de clienţi ai băncilor cooperatiste o constituie membrii asociaţi ai acestora, întrucât majoritatea clienţilor au şi această calitate. Există în băncile cooperatiste un număr total de 1.250.000 de clienţi, din care 670.000 sunt şi membri asociaţi, iar capitalul social vărsat de aceştia din urmă este de 130 milionale lei.

Având în vedere că toţi membrii asociaţi au domiciliul în raza de operare a băncilor cooperatiste şi îşi desfăşoară activitatea acolo, rezultă că acest capital social este autohton, unităţile noastre fiind astfel instituţii de credit cu capital integral românesc.

Întrucât capitalul provine de la clienţi pe care îi cunoaştem şi cu care am realizat, în timp, un parteneriat aparte, o relaţie personalizată, bazată pe încredere şi respect reciproc, suntem în măsură să ştim provenienţa şi să apreciem acurateţea capitalului, dar şi stabilitatea financiară a celor care îl avansează. Astfel, baza de capital este una consistentă, ceea ce conferă băncilor cooperatiste unul dintre cele mai confortabile niveluri de solvabilitate din sistemul bancar, respectiv 31,4% (n.r. indicatorul de solvabilitate din sistemul bancar din ţara noastră era, la finele lunii martie, de 15,03%).

Aşa cum am amintit anterior, o bună parte din activitatea băncilor cooperatiste se regăseşte în mediul rural, acolo unde nevoia de servicii bancare, inclusiv de sprijinire a micilor întreprinzători şi a agricultorilor, se impune, aceştia din urmă constituind baza noastră de clienţi. Şi, dacă în mediul urban, avem aproape 250 de unităţi, este lesne de înţeles că băncile cooperatiste se adresează tuturor salariaţilor din sectorul de stat, din cel privat, pensionarilor şi altor categorii de clienţi, persoane fizice şi juridice.

Un specific pentru băncile cooperatiste româneşti este faptul că sunt bănci de retail, care se adresează în proporţie de aproape 98% persoanelor fizice, pe acest segment unităţile noastre având o cotă de piaţă semnificativă, în zonele lor de operare.

Reporter: Cum a evoluat activitatea de creditare pe timpul crizei?

Adrian Morar: Pentru a scoate în evidenţă modul în care a evoluat activitatea de creditare pe timpul crizei, aş vrea să fac o precizare în legătură cu evoluţia acesteia în anii anteriori crizei, în care ritmul mediu anual de creştere a soldului creditelor acordate a fost de 15-20%, ritmuri pe care le apreciez normale, la vremea respectivă, acestea permiţând o dezvoltare sănătoasă a activităţii de creditare şi un nivel scăzut al împrumuturilor restante.

Perioada de criză a însemnat, din punct de vedere al activităţii de creditare, un ritm anual de creştere mai scăzut, respectiv 5%. Dar, faptul că baza de clienţi pe care îi avem este de o calitate deosebită, că dezvoltarea activităţii de creditare s-a făcut întotdeauna cu mare atenţie, că valoarea medie a unui credit contractat de clienţi nu a fost foarte mare, de aproximativ 5.000 lei, că împrumuturile au fost bine garantate, în marea lor majoritate cu garanţii personale, a însemnat un portofoliu de credite "curat", cu puţine credite neperformante, nivelul acestora menţinându-se în perioada 2008 - 2012 la 2,4%, iar la 31 mai 2013 a fost de 2,2%, faţă de 18,2% în sistemul bancar.

Apreciez că, şi în viitor, creditele neperformante în reţeaua Creditcoop se vor situa la aceleaşi niveluri bune şi foarte bune, mizând şi pe faptul că mediul economic se va însănătoşi, iar clienţii noştri vor avea acelaşi comportament faţă de actul de creditare.

Reporter: Vă mulţumesc!