Fondul Proprietatea a luat la întrebări "Transelectrica"

• FP a vrut să ştie de ce compania nu face profitul scontat

Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" a transmis ieri o informare ce conţinea răspunsuri la unele întrebări adresate de Fondul Proprietatea, pe 4 iulie.

FP a dorit să ştie, printre altele, de ce compania nu a atins indicatorii de profitabilitate stabiliţi conform reglementărilor în vigoare, şi cum a fost stabilită valoarea contractului de 361,3 milioane lei dintre Transelectrica SA şi filiala Smart SA pentru perioada 2012-2015.

Redăm mai jos, răspunsurile transmise de companie , într-un document semnat pentru directorul general de către Marius Ion Mateescu, transmis de BVB.

Pe 5 iulie, Transelectrica a anunţat că are bani pentru plata ratelor la creditele scandente în acest an şi o "capacitate solidă" să genereze fluxuri de numerar, după ce, anterior, agenţia de evaluare Moody's a decis să coboare ratingul companiei în categoria speculativă.

La sfârşitul anului trecut, Transelectrica avea datorii totale de 2,7 miliarde de lei.

• RĂSPUNSURILE COMPANIEI

• Întrebare:

Motivele pentru care alte cheltuieli materiale în trimestrul I din anul curent au înregistrat o creştere de peste 42% faţă de perioada similară a anului trecut (reflectat în poziţia Alte cheltuieli materiale din Contul de Profit şi Pierdere) în condiţiile în care creşterea veniturilor din producţia vândută a fost de 17%. De asemenea, cărui fapt se datorează creşterea cu 48% în trimestrul I din 2012 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior a cheltuielilor privind prestaţiile externe şi cel fel de cheltuieli sunt cuprinse în această categorie?

• Răspuns:

> Veniturile din producţia vândută au înregistrat o creştere de 17,76%, determinată de evoluţia divergentă a unor elemente componente, astfel:

> > reducerea veniturilor realizate din serviciul de transport, serviciile de sistem şi serviciul de administrare piaţa angro, ca urmare a reducerii cantităţii de energie electrică pentru care se aplică tarifele aferente şi, corespunzător, se calculează venituri, cu 6,91% (aproximativ 1,08 TWh);

> > creşterea veniturilor pe piaţa de echilibrare cu 311,89%, a fost determinată de comportamentul participanţilor. Creşterea suplimentară a veniturilor/cheltuielilor de pe piaţa de echilibrare s-a datorat notificării de către Hidroelectrica a "forţei majore" în trimestrul I 2012, deoarece s-a aflat în imposibilitatea livrării energiei electrice necesară echilibrarii, care s-a achiziţionat cu costuri mult mai mari per MWh, de la alţi participanţi. Această piaţă reprezintă segment de activitate cu profit zero (veniturile acoperă integral cheltuielile);

> > reducerea veniturilor din serviciile de sistem tehnologice cu 54,64%, în condiţiile aplicării, începând cu 01.04.2011, a schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă. Astfel, până la data de 01.04.2011 cogenerarea de înaltă eficienţă se regăsea în serviciile de sistem tehnologice, aşa cum s-a comunicat şi prin Raportul Semestrial pentru Semestrul I 2011. De la această dată Transelectrica fiind responsabilă de administrarea acestei scheme, conform criteriilor şi condiţiilor stabilite prin HG nr. 1215/2009, Compania a avut ca sarcini colectarea contribuţiei de la furnizorii consumatorilor de energie electrică, într-un cont bancar distinct de activitatea de bază, şi plata bonusului către producătorii de energie electrică şi termică prin cogenerare de înaltă eficienţă. In plus, potrivit prevederilor OMF nr. 3055/2009 pct. 253 alin. (2) "sumele colectate de o entitate în numele unor terţe părţi nu reprezintă venit din activitatea curentă", astfel încât sumele reprezentând bonusul nu mai intră în calculul veniturilor Companiei.

> Elementul "Alte cheltuieli materiale" din Contul de Profit şi Pierdere a înregistrat o creştere cu 42,33% în principal din cauza creşterii cheltuielilor de pe piaţa de echilibrare cu 311,89%, conform explicaţiilor de la punctul anterior.

> Cheltuielile privind prestaţiile externe cuprind, în principal: cheltuieli cu mentenanţa, cheltuieli cu telecomunicaţii IT&TC, cheltuieli cu protecţia civilă, paza şi securitatea instalaţiilor, cheltuieli cu locaţiile de gestiune şi chiriile, cheltuieli cu studiile şi cercetarile, cheltuieli de protocol, cheltuieli cu deplasări interne şi externe etc. Creşterea lor cu 48,15% provine din creşterea cheltuielilor cu mentenanţa şi a cheltuielilor cu telecomunicaţii IT&TC. Trebuie însă subliniat că, în bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2012 aprobat, aceste cheltuieli sunt planificate la acelaşi nivel cu cel din anul 2011, aparenta creştere fiind doar efectul repartizării neuniforme pe trimestre a programelor, într-un mod diferit faţă de anul anterior.

• Întrebare:

Deşi activează într-un domeniu reglementat, compania nu a atins indicatorii de profitabilitate stabiliţi conform reglementărilor în vigoare. Vă rugăm să faceţi publice creşterile de tarif pe care compania dumneavoastră ar trebui să le obţină din partea autorităţii de reglementare pentru a atinge nivelul de profitabilitate stabilit prin reglementările în vigoare, motivele pentru care aceste creşteri nu au fost obţinute şi paşii pe care compania doreşte să îi întreprindă pentru a se asigura că va obţine aceste venituri şi profituri reglementate.

• Răspuns:

> Tarifele pentru serviciile prestate de Transelectrica sunt reglementate, aprobate şi revizuite periodic de ANRE. Metodologia de tarifare prevede că ANRE analizează şi stabileşte rata rentabilităţii reglementate în anul premergator începerii perioadei de reglementare (în 2007 pentru perioada 2008-2012) şi această rată este constantă pe toată perioada de reglementare de 5 ani.Potenţialele incertitudini induse de factorii externi (evoluţia crizei datoriilor suverane în UE, stabilitatea monedei unice europene, stabilitatea monedei naţionale, ratingul de credit suveran al României, randamentele titlurilor risk-free, evoluţia generală a pietelor de capital) pot influenţa semnificativ costul efectiv de finanţare suportat de companie, iar metodologia de tarifare nu oferă posibilitatea ajustării costului de finanţare reglementat cu evoluţia concretă a acestuia (risk-free return, equity risk premium), în interiorul unui ciclu multianual de reglementare.

> De asemenea, în trecut au existat şi anumite acţiuni care au avut impact negativ asupra profitului:

> > consumul propriu tehnologic (CPT) nu a fost recunoscut integral în tarif, ca urmare nu a fost recuperat integral, partea recunoscută fiind de 2,10-1,85% în perioada 2008-2012, în timp ce realizările efective se situează la circa. 2,50%.

> > baza de active reglementate nu a fost ajustată corespunzător reevaluării realizate în cursul anului 2007 (reevaluarea nu a fost recunoscută în BAR), rezultând ca urmare atât valori inferioare ale amortizării incluse în tarif cât şi valori inferioare ale rentabilităţii reglementate rezultate (RRR x BAR).

> În prezent, Transelectrica transmite datele prevăzute de metodologie pentru fundamentarea tarifului aferent perioadei de reglementare 2013-2017.

> Conform art. 103 din metodologie (Ordinul ANRE nr. 60/2007), tarifele de transport nu cresc de la un an la altul cu mai mult de 7% in termeni reali, ca urmare Transelectrica a solicitat la ANRE revizuirea acestuia, în scopul creşterii plafonului de limitare, astfel încât să fie posibilă luarea în considerare în determinarea tarifului a tuturor costurilor justificate de companie.

> De asemenea, Transelectrica a făcut propuneri pentru iniţierea unui proces mai complex, de revizuire a metodologiei şi de susţinere analitică a modului de tarifare.

> Transelectrica nu a primit în scris motivele pentru care solicitările sale nu au fost luate în considerare în totalitate.

• Întrebare:

Cum a fost stabilită valoarea contractului de 361,3 milioane lei dintre Transelectrica SA şi filiala Smart SA pentru perioada 2012-2015 pentru servicii de mentenenţă şi care este controlul pe care Transelectrica îl desfăşoară cu privire la modul de stabilire a costurilor/cheltuielilor la nivelul Smart SA. Există vreun raport întocmit de un expert independent care să stabilească competitivitatea faţă de tarife practicate de alţi operatori economici a tarifelor practicate de Smart SA? Dacă da, vă rugăm să îl puneţi la dispoziţia tuturor celor interesaţi. De asemenea, care este sursa de finanţare a acestor contracte şi gradul în care aceste cheltuieli vor fi recunoscute în tariful de transport?

• Răspuns:

> Contractul încheiat pe perioada 2012-2015 între Transelectrica şi SMART are ca obiect trei tipuri de servicii/lucrări:

> > mentenanţă preventivă minoră (MPm), care cuprinde inspecţii şi revizii tehnice (IT, RT) cu o valoare estimată la 152.932.478 lei.

> > > pentru acest tip de lucrări, realizate în instalaţiile de 220 şi 400 kV (preponderente în Reţeaua de Transport), nu este autorizat decât SMART, în timp ce pentru lucrările în instalaţiile de 110 kV exis-tă şi alţi furnizori.

> > > estimarea valorii s-a realizat ţinând cont de volumul total preconizat de servicii, programat de Transelectrica pe baza reglementărilor tehnice incidente (Regulamentul de mentenanţă preventivă la echipamentele şi instalaţiile din RET - NTI-TEL-R-001, norme de deviz pentru lucrări de revizii/inspecţii la instalaţiile de înaltă tensiune) şi a tarifelor unitare de manoperă din contractele anterioare cu SMART, actualizate cu indicele total de inflaţie al perioadei.

> > mentenanţă corectivă (MC), care presupune intervenţii accidentale (IA) şi reparatii rezultate în urma reviziilor/inspecţiilor tehnice (RCT), cu o valoare estimată la 145.465.522 lei.

> > > estimarea valorii s-a realizat pe baza istoricului incidentelor/evenimentelor din perioada 2009-2011.

> > > valoarea alocată intervenţiilor accidentale este maximală, acestea neputând fi estimate.

> > servicii şi lucrări speciale, cu impact asupra siguranţei în funcţionare a RET, cu o valoare estimată la 71.602.000 lei.

> > > reprezintă servicii de intervenţie rapidă încazuri speciale, având o valoare maximală.

> > > anumite lucrări se vor executa numai la cererea beneficiarului.

> Este în curs de definitivare un dosar al preţurilor de transfer.

> Sursa de finanţare o reprezintă tariful de transport, cheltuielile de mentenanţă fiind recunoscute în tarif conform metodologiei, cu respectarea coeficientului de eficienţă (1,5% pentru această perioadă de reglementare).

> Valoarea de 361,3 mil lei reprezintă o valoare maximă, pentru toţi cei trei ani (în jur de 120 milioane lei/an).

• Întrebare:

Compania a făcut referire în repetate rânduri la investiţiile importante în reţea pe care trebuie să le realizeze pentru a acomoda investiţiile realizate de către investitorii privaţi în producţia de energie (în special cea eoliană). O parte din aceste investiţii urmează a fi realizate de către Transelectrica prin atragerea de finanţare externă. De ce nu sunt preluate de către investitorii privaţi aceste cheltuieli suplimentare cu investiţiile pe care Transelectrica trebuie să le realizeze pentru preluarea noilor cantităţi de energie ce urmează a fi produse?

• Răspuns:

> Conform reglementărilor în vigoare, operatorul de transport are obligaţia de a garanta transportul energiei electrice din surse regenerabile, şi, implicit, şi de a realiza lucrări de întărire a reţelei electrice în amonte de punctul de racordare. Reglementările prevăd ca, în cazuri speciale, pentru lucrări destinate racordării unui loc de producere sau destinate în exclusivitate ori în proporţie de peste 60% racordării unui loc de consum, costurile sunt suportate şi de către utilizator. Modul şi cota de participare a părţilor la suportarea acestor costuri nu au fost însă reglementate.

> Intrările reţelei electrice de transport, necesare racordării noilor utilizatori, rezultă în urma elaborării studiilor de soluţie, luând în calcul toţi producătorii cu soluţii avizate. Având în vedere că un număr relativ mic de solicitări de racordare se materializează prin încheierea contractului de racordare şi derularea integrală a acestuia, necesitatea reală a unei întăriri de reţea şi utilizatorii care o determină sunt informaţii cu grad mare de incertitudine.

> Noii utilizatori pot participa, în condiţiile reglementărilor, la realizarea în avans a unor lucrari prevăzute sau care urmează a fi prevăzute în Planul de Perspectivă al Transelectrica, dar dificultăţile majore constau în lipsa normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 210/2010 privind "unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de reţele de transport şi distribuţie a energiei electrice", cu referire directă la exproprierile necesare pentru realizarea lucrărilor de întărire şi a normelor care să reglementeze modul de finanţare de către utilizatori şi de rambursare a investiţiilor de către operatorul de transport.