Fondul Proprietatea: Proiect de renunţare la banii viitori

Ministerul Finanţelor vrea să lase Fondul Proprietatea fară banii pe care ar urma să îi încaseze din creanţele externe ale statului român.

Finanţele ar vrea acum ca banii recuperaţi din creanţele externe ale României să se întoarcă iar la buget, după ce acum cinci ani le-a cedat Fondului Proprietatea. Intenţia este deja inclusă într-un proiect de ordonanţă.

Deşi planurile statului au stârnit deja nemulţumirea unora dintre acţionarii minoritari, Ionuţ Popescu, directorul general al Fondului Proprietatea, susţine, că, de fapt, creanţele nu au aparţinut niciodată Fondului, ci statului român. Declaraţia directorului general vine la nici o lună de când Fondul Proprietatea a încasat circa 20 de milioane de lei din creanţele externe.

"Creanţele externe sunt ale statului român, nu ale Fondului Proprietatea. Statul a decis iniţial ca, pe măsură ce primeşte banii din aceste creanţe, să le verse Fondului. Creanţele nu au fost incluse în capitalul social iniţial al Fondului pentru că nimeni nu ar fi avut de unde să ştie care va fi gradul lor de recuperare", a declarat Ionuţ Popescu, pentru ziarul BURSA.

Logica actualului director al Fondului Proprietatea este inexplicabilă, căci întregul patrimoniu iniţial al Fondului a aparţinut tot statului.

Într-adevăr creanţele aparţin statului, dar tot statul le-a virat, printr-o lege, la Fondul Proprietatea, la fel cum a făcut şi cu pachetele de acţiuni de la companiile de stat. Cu singura diferenţă că pachetele de acţiuni au fost incluse deja în capitalul social al Fondului.

Până acum, statul român folosea banii recuperaţi din afara ţării ca să îşi mai plătească din cele 500 de milioane de acţiuni pe care le-a subscris, dar pentru care nu vărsase banii la capitalul social al Fondului Proprietatea. Decizia ca acţiunile rămase neplătite să fie anulate, în urma aprobării în această vară de către Parlament a modificărilor la Ordonanţa nr.71/2007, a reprezentat un factor decisiv pentru ca banii din creanţele externe să fie redirecţionaţi către buget, şi nu către Fond. Nu există însă o evaluare a celor două pachete - acţiunile nevărsate şi creanţele externe - astfel încât nu putem şti dacă cele două se compensează.

Ionuţ Popescu explică în continuare: "Până acum, atât timp cât existau acţiuni neplătite ale statului, se proceda în felul următor: când se vira o sumă provenită dintr-o creanţă externă, banii intrau în capitalul social al Fondului, echivalând cu o majorare de capital la care participa doar acţionarul majoritar. Dacă această practică ar fi continuat şi după listare, am fi riscat ca, la fiecare două luni, când erau plătite astfel de sume, să oprim acţiunile Fondului de la tranzacţionare, şi să facem Adunarea Generală ca să decidem majorarea capitalului social. Acţionarii minoritari ar fi trebuit şi ei să participe la majorările de capital, subscriind la valoarea nominală a acţiunilor, adică să aducă bani de acasă, dacă ar fi dorit sa nu îşi vadă participaţiile diminuate".

Mărturisim că şi completarea domnului Popescu este la fel de inexplicabilă, căci renunţarea la nişte bani buni viitori, chiar dacă ar urma să fie primiţi cu ţârâita, nu se justifică economic în niciun loc din lume.

Listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucureşti este estimată pentru începutul anului viitor.