Fondul Proprietatea - violenţa despăgubirii

Raţiunea despăgubirilor prin Fondul Proprietatea stă în faptul violenţei cu care proprietarii au fost deposedaţi de bunuri, prin regimul comunist. Statul comunist nu a acordat despăgubiri sau juste despăgubiri, iar proprietarii nu au avut cum să se împotrivească, ci au zis mersi dacă au fost lăsaţi în pace şi nu au fost trimişi "la canal".

Şi dacă păgubirea s-a făcut cu violenţă, din păcate, despăgubirea de acum se face tot cu violenţă.

Organizatorii Fondului Proprietatea vorbesc despre o valoare totală a despăgubirilor estimată la circa 4 miliarde de euro. Este vorba despre bunuri sau bani la care Statul a recunoscut că au dreptul nişte cetăţeni ai săi.

Fondul Proprietatea nu le dă banii. Nu le dă nici bunurile.

Fondul Proprietatea le dă păgubaşilor acţiuni. Şi Nicolae Ivan, preşedintele Fondului, zice că acţiunile sînt aşa de bune, încît despăgubirea va fi mai valoroasă decît paguba.

Dar, după ce zice asta, Nicolae Ivan nu ne mai zice şi că garantează asta. Zice, şi atît. Ori, Nicolae Ivan nu este Bill Gates să poată garanta cu averea personală. Nicolae Ivan nu poate prezenta nici vreo garanţie a statului pentru valoarea de 4 miliarde de euro. Şi din păcate, Nicolae Ivan nu este nici profetul Bursei.

Drept urmare, în profida optimismului personal al lui Ivan, se poate întîmpla ca acţiunile Fondului Proprietatea să cadă, la piaţă, ceva mai jos decît valoarea lor nominală.

Aşa arată riscul de piaţă - poţi cîştiga, poţi pierde.

Problema este că despăgubiţii nu au agreat să-şi joace despăgubirea nici la Bursă, nici la pronosport. Ei vor ce au avut şi nu mai au.

Riscul de piaţă nu şi l-au asumat. Riscul le-a fost impus. Ceea ce reprezintă violenţă.

Adică, Fondul Proprietatea reprezintă o formă de despăgubire prin violenţă.

Probabil că cei care l-au conceput îşi vor fi spus că despăgubiţii nu vor protesta, că ei vor judeca cum că, după şaisprezece ani de aşteptare, urmînd unei jumătăţi de secol de deposedare, vor accepta orice. Pe considerentul că-i mai bine să primească "ceva", decît "nimic".

Nu-i frumos. Între "ceva" şi "totul" este o diferenţă despre care nu ştim în buzunarele cui se duce...