Food hub-urile din România au ajuns la o cifră de afaceri de 650.000 de dolari

O creştere a cifrei de afaceri de până la 650.000 de dolari, o triplare a numărului de clienţi persoane fizice (de la 5.992 în 2018, după primul an de program, la 17.720, în 2020), precum şi o lărgire progresivă a unui grup de producători care nu se concurează reciproc, respectiv o creştere de 60% în doar trei ani, de la 213 producători în 2018 la 342 în iulie 2021. Cea mai prosperă perioadă a food hub-urilor de până în prezent au fost lunile de vârf ale pandemiei (aprilie-august 2020), când a existat o creştere de 150% a veniturilor înregistrate. După patru ani de program, cele patru food hub-uri existente astăzi în România livrează astăzi 4.000 de produse diferite, conform unui comunicat remis redacţiei.

Acestea sunt principalele rezultate cumulate ale food hub-urilor din România, organizaţii inspirate de un model american (şi înregistrate în ţara noastră ca societăţi cu răspundere limitată), care gestionează în mod activ agregarea, distribuţia şi comercializarea produselor alimentare de la producătorii locali şi regionali şi le oferă în plus o întreagă gamă de servicii cu scopul îmbunătăţirii eficienţei, rentabilităţii şi sustenabilităţii acestora.

Din 2017, anul de lansare a programului, food hub-urile din România s-au dezvoltat treptat şi au crescut încontinuu, înregistrând rezultate remarcabile: venituri în creştere, un număr tot mai mare de producători cu care colaborează (şi implicit de cumpărători), atât prin intermediul magazinelor online, cât şi a celor fizice, precum şi lărgirea gamei de produse comercializate. De asemenea, membrii acestor organizaţii au închiriat spaţii de depozitare mai mari, şi-au extins activitatea şi şi-au diversificat strategiile de promovare şi vânzare, cu focus pe mediul online.

Informaţiile despre evoluţia food hub-urilor în perioada 2017-2020 au fost agregate şi prezentate de către Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) în cadrul dezbaterii "Food Hub-ul: model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici şi mijlocii în România", sub forma unui raport dedicat.

Programul pilot din România

În 2017, Romanian-American Foundation (RAF) a demarat programul Food Hub cu scopul de a stimula şi sprijini competitivitatea şi perspectivele de dezvoltare ale fermierilor mici şi mijlocii printr-o abordare complementară asocierii prin cooperative agricole. Programul a cuprins două runde de finanţare (2017-2019 şi 2020-2022), care au însumat până în acest moment peste 1,6 milioane de dolari şi patru fundaţii care au fost susţinute pentru a constitui şi opera cinci food hub-uri în cinci zone ale ţării:

Nod Verde - sprijinit de Fundaţia Civitas, la Cluj-Napoca

Cumsecade/Helyenvalo - sprijinit de Fundaţia Civitas, la Odorheiu Secuiesc

Nord Natural - sprijinit de Fundaţia Open Fields, la Câmpulung Moldovenesc

Roade şi Merinde - sprijinit de Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară din Iaşi

Merindar - sprijinit de World Vision România la Criţ (proiect care avea mierea ca unic produs promovat şi comercializat şi care a fost parte din program până în 2020).

Food hub-urile din România vând atât produse proaspete, cât şi procesate: fructe şi legume, lactate, miere, carne şi mezeluri, panificaţie, plante aromatice, uleiuri, vin. Toate cele 4 entităţi rămase în program operează un centru logistic şi un magazin fizic şi/sau online (food hub-urile din Odorheiu Secuiesc şi din Iaşi au atât magazin fizic, cât şi online), prin intermediul căruia comercializează şi promovează produsele furnizorilor locali.

"Evoluţia food hub-urilor din cadrul acestui proiect-pilot arată că avem de-a face cu un model viabil de agregare şi desfacere a producţiei locale, cuplat cu servicii de consiliere pentru fermieri, cu perspective de creştere şi scalare la nivel naţional în următorii ani în contextul unui sprijin corespunzător. Este un model esenţial pentru viitorul fermelor de familie şi al fermelor mici şi mijlocii din România, completând formele asociative deja existente precum cooperativele agricole. Food hub-urile sunt scalabile deoarece le oferă un preţ corect producătorilor, pentru că sunt afaceri sociale al căror scop principal este sprijinirea fermierului mic şi mijlociu şi pentru că educă atât fermierii, pentru a îndeplini cerinţele consumatorului modern şi ale unei pieţe într-o continuă sofisticare, dar şi consumatorul, cu privire la importanţa unui consum local, etic", arată Marton Balogh, administrator, Fundaţia Civitas.

PNS trebuie să susţină înfiinţarea şi dezvoltarea a cel puţin 15 food hub-uri

În varianta pilotată de RAF, arată raportul CRPE, food hub-urile nu reprezintă simple agregatoare de produse agroalimentare locale, nici simple depozite logistice, ci contribuie cu o serie de servicii vitale pentru fermierii mici şi mijlocii. Acestea educă fermierii, creează punţi cu consumatorii şi vizează, într-o etapă viitoare, dezvoltarea socio-economică sustenabilă a comunităţilor rurale în care activează. Ele au un rol important şi în educarea consumatorului şi reprezintă un mod echitabil, fiscalizat şi sigur (din punctul de vedere al siguranţei alimentare şi trasabilităţii producţiei) prin care consumatorii au acces la produse realizate de fermierii din România.

"Dat fiind că marjele de profit ale food hub-urilor sunt mici deoarece îi oferă fermierului un preţ echitabil şi în plus îi furnizează o întreagă paletă de servicii pro bono, acestea trebuie susţinute prin politici publice. Viitorul Plan Naţional Strategic (PNS) post-2021, în sinergie cu Programele Operaţionale finanţate din fonduri structurale, ar trebui să sprijine înfiinţarea de food hub-uri pe modelul descris în raport. Recomandăm includerea în viitorul PNS a unui set de intervenţii care să susţină înfiinţarea şi dezvoltarea în primii trei ani a minimum 15 centre de agregare de tip food hub", explică Alexandra Popa, director executiv CRPE.

Printre cheltuielile eligibile ar trebui să se regăsească formarea managerilor de food hub; investiţii în construcţia de depozite şi/sau susţinerea cheltuielilor cu închirierea de spaţii; dezvoltarea şi mentenanţa unor platforme online de vânzare; susţinerea salariilor personalului de bază al food hub-urilor (manager, expert logistic etc.), precum şi susţinerea cheltuielilor de transport şi logistică.