FORUMUL ECONOMIC DE LA DAVOS 2016 - anul incertitudinilor şi dilemelor

Mottoul acestei zile ar putea fi reprezentat de "Dilema anului 2016, pe frontispiciul Forumului de la Davos: Omenirea se află în criză economică majoră, aşa după cum susţin pesimiştii sau la momentul unei corecţii severe a pieţelor, aşa după cum susţin optimiştii?"

Însă, până a elucida această dilemă fundamentală din punct de vedere existenţial al economiei globale, să vedem care a fost agenda oficială a celei de-a doua zi de forum, cea neoficială, de pe holurile Centrului de Conferinţe, fiind mai puţin cunoscută publicului larg, chiar dacă efectele acesteia sunt cu mult mai importante, în plan informal, desigur decât celelalte, din planul formal al evenimentului (Viitorul Europei, Cum să repornim economia globală? - în cadrul acestei sesiuni urmând să expună şi Josph Stiglitz, deţinătorul Premiului Nobel pentru Economie -, Marea Britanie în lume, Ce se întâmplă dacă roboţii intră în război?, Viitorul combustibililor fosili, Noul climat şi imperativele dezvoltării, Visul secolului 21, alte câteva subiecte politice ţinând de reunificarea Ciprului sau China, poziţia FMI referitor la ce se întâmplă cu economia acestui stat gigant, cu un PIB ajuns la 10.000 miliarde USD, subiecte de ordin politic, mai puţin importante din punctul meu de vedere, pe care nu le voi mai comenta).

O problematică extrem de interesantă abordată la Davos, în care sunt antrenaţi unii dintre cei mai mari CEO mondiali, consultanţi economici celebri, deţinători de Premii Nobel pentru economie, o reprezintă definirea stării cu care se confruntă în prezent economia mondială şi anume discutăm despre începuturile unei crize globale majore, similară cu cea din 2008, sau de o corecţie majoră a pieţelor. Într-adevăr, extrem de dificil de răspuns la această dilemă.

De altfel, anul 2016 mai este numit, în afară de anul incertitudinilor, şi anul dilemelor. Să încercăm o abordare a acestui spinos subiect.

Din punct de vedere al ciclicităţii economice, ne aflăm, atât în SUA, cât şi în Europa, mai puţin în China, în prima fază a ciclului economic şi anume înviorare, relansare şi creştere economică, după grava recesiune prin care am trecut cu toţii.

Undeva în perspectiva anilor 2018-2019, previzionez intrarea în faza a doua, şi anume cea de boom sau apogeu economic.

Ar fi ilogic să spunem că din prima fază a ciclului economic ne-am reîntors în criză, adică în faza a patra.

Pe de altă parte, asistăm la o liniaritate a unor stări de criză majoră în principalele puncte obligatorii de trecere pentru economia mondială:

1. Încetinirea gravă a creşterii economice a Chinei, previzionându-se pentru anul 2016 fatidicul nivel de 6,3% (pentru România echivalentul ar fi de maxim 1%, pentru o mai bună înţelegere a efectelor economice şi de altă natură), ceea ce conduce în lanţ la scăderea consumului, în special industrial, mondial, cu efecte extrem de negative la nivelul pieţelor. Un semnal bun, poate compensatoriu, îl reprezintă ieşirea Chinei în exterior, investiţiile acesteia în lume crescând spectaculos în anul 2015, cu peste 15%;

2. Prăbuşirea fără precedent a cotaţiilor ţiţeiului şi a preţurilor materiilor prime, resursele naturale aruncând zone extinse ale lumii emergente în haos şi sărăcie. Se consideră că, dacă în anul 2016 cotaţiile ţiţeiului vor stagna în jurul cifrei de 30 USD/baril, din PIB-ul Orientului Mijlociu va fi rasă 1/3, iar din cel al Federaţiei Ruse, 10%, cu impact economic sever asupra acelor zone. Deja spaţiul BRICS se află într-o profundă criză, cu excepţia Indiei, excepţia care nu face decât să întărească regulă;

3. Pieţele de acţiuni spulberate, inclusiv de scandalurile de tip VW sau Renault, mai nou. În zadar piaţa de capital chineză transmite zilnic semnale de avertizare prin căderi succesive, antrenând piaţa de capital asiatică în acest vârtej, că nimeni nu intenţionează să le ia serios în considerare, afundând în continuare, fără nici cel mai mic semnal de conştientizare şi luare a măsurilor corespunzătoare, non dirijiste şi non intervenţioniste, economiile acestei extinse zone în nisipurile mişcătoare ale incertitudinilor anului 2016;

4. Amploarea Noului Război Rece între SUA şi aliaţii ei pe de-o parte şi Federaţia Rusă şi aliaţii acesteia, pe de altă parte;

5. Conflictele regionale, în special din Orientul Mijlociu, care au condus la procesul de migrare în masă, în special în UE, cu efectele deja cunoscute;

6. Criza fără precedent a Uniunii Europene, care-şi modifică capital statutul de Uniune, aproape în totalitate nefuncţională, prin restructurarea spaţiului Schengen şi începerea unui proces de izolare şi protejare a statelor europene, între graniţele proprii, de individualizare ale acestora, de reîntoarcere cu zeci de ani în urmă.

Probabil urmarea va fi revenirea la un spaţiu UE mult mai restrâns, cu maxim 15-17 state, care să impună un set de reguli mult mai sever şi exigent, astfel încât pe viitor să prevină contagiunea cu migranţi din alte zone diferite ale lumii, cunoscându-se că potenţialul actual de migrare pe glob este situat la îngrijorătoarea cifra de 60 de milioane de oameni, aflată, desigur, în creştere şi nu în scădere.

Toate aceste elemente de criză, aliniate, ne-ar putea face să credem că, într-adevăr, ne confruntăm cu semnalele de început ale unei noi crize economice mondiale.

Cum ştim că de fiecare dată adevărul este la mijloc, va propun să adoptăm poziţia de la Davos a deţinătorului Premiului Nobel pentru Economie, Joseph Stiglitz, pe care am avut privilegiul să îl cunosc şi să schimb idei cu domnia sa, pe care o consider cea mai adecvată: "Turbulenţele pieţelor pot fi un semnal al faptului că ceva este greşit şi, chiar dacă este iraţional, poate avea consecinţe grave. Ce se întâmplă acum este un mesaj că optimismul excesiv ce a fost răspândit până acum este greşit", a declarat economistul american Joseph Stiglitz pentru Reuters.

Un subiect extrem de important îl reprezintă participarea femeilor la Forumul de la Davos. Trecând în revistă numele participante am efectuat o selecţie, astfel:

- Mary Barra - primul CEO femeie care conduce o companie auto la nivel mondial şi nu oricare, ci General Motors, SUA. A declarat pentru Davos, printre altele: "Consider că industria auto se va schimba în următorii cinci spre zece ani, mai mult decât în ultimii 50 de ani."

- Meg Whitman - CEO al gigantului tehnologic, Hewlett Packard Entreprise;

- Sheryl Sandberg - Directorul de Operaţiuni al Facebook

- Drew Faust, Preşedinte Harvard (autorul frazei memorabile, "I am not the female President of Harvard. I am the President of Harvard" - traducerea este inutilă). A mai declarat pentru Davos: "Oportunitatea şi prosperitatea pentru toţi sunt semnele distinctive ale oricărei adevărate şi oneste societăţi";

- Christine Lagarde, Director FMI;

- Chanda Kochhar, CEO ICICI Bank, cea mai mare Private Bank din India, care administrează 125 miliarde USD sub formă de active;

- Elizabeth Blackburn, deţinător al Premiului Nobel pentru Medicină;

- Kemy Adeosun - Ministrul Finanţelor în Nigeria;

- Dalia Grybauskaite - prima femeie Preşedinte în Lituania;

- Erna Solberg - Primul Ministru al Norvegiei;

- Sharan Burrow - Secretarul General al Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor;

- Zhang Xin - a ajuns miliardar prin forţele proprii, iar acum conduce SOHO China;

- Elvira Nabiullina - prima femeie Guvernator al Băncii Rusiei şi lista ar putea continua, numai spaţiul ne opreşte să nu o facem.

Foarte interesant este graficul ataşat, care măsoară gradul de egalitate între bărbaţi şi femei, în 4 domenii - economie, educaţie, politică şi sănătate - extrem de sugestiv, publicat în The Global Gender Gap Report 2015 şi postat pe site-ul Forumului de la Davos, la rubrica participare feminină. Cine are ochi să vadă, cine are minte, să înţeleagă şi să acţioneze în consecinţă!

Închei prezenta relatare cu declaraţia profesorului în Economie şi Business, A.Michael Spence, de la NYU Stern School of Business:

"Una dintre cele mai mari provocări economice în 2016 este inversarea modelului deteriorat de creştere economică globală!"

Ceea ce înseamnă, pe cale de logică, că ne aflăm pe un tărâm deteriorat al creşterii economice mondiale, de aici şi toate malformaţiile cu care ne confruntăm pe aproape toate pieţele economice şi financiare, zi de zi, care au transformat pe bună dreptate acest an, 2016, în "Anul incertitudinilor şi dilemelor"!