Gravele probleme financiare ale fotbalului autohton au transformat procesul de licenţiere într-o chestiune de viaţă şi de moarte sportivă. Problemele sunt foarte grave, doar jumătate din actualele prim divizionare reuşind să treacă de criteriile financiare şi de infrastructură ale procesului de licenţiere, dar în loc să fie căutate soluţii reale pentru rezolvarea problemelor, oamenii de fotbal ar prefera să mergă mai departe fără să se facă ceva, iar Liga şi Federaţia să închidă ochii la datoriile care se acumulează. În urmă cu două săptămâni, o mare parte dintre cluburi şi noua conducere a Ligii Profesioniste de Fotbal au găsit soluţia: mizeria va fi ascunsă sub preş pentru cel puţin un an. La vremuri şi oameni noi, obiceiuri vechi. În fond, suspendarea pentru un an a licenţierii nu rezolvă absolut nimic, posibil să se mai încaseaze nişte bani din drepturile TV, dar datoriile către stat şi restanţele salariale către jucători continuă să crească.
Reprezentanţii FRF au prezentat la întâlnirea cu şefii cluburilor din Liga I, o situaţie a procesului de licenţiere conform căreia doar patru-cinci grupări din primul eşalon îndeplinesc în totalitate criteriile impuse de manualul de licenţiere. Imediat majoritatea a găsit o soluţie: suspendarea pentru un an a tuturor criteriilor. Ca decizia să nu sperie foarte tare, în comunicatul oficial a apărut următoarea frază: "măsura suspendării obligativităţii deţinerii licenţei pentru participarea în Liga I se aplică doar pentru ediţia de campionat 2014/2015, cu condiţia aprobării ei de către UEFA şi Adunarea Generală a Federaţiei Române de Fotbal". FRF a trimis o cerere către UEFA prin care solicită permisiunea de a elimina temporar procesul de licenţiere. Practic, ultima speranţă pentru însănătoşirea unui fotbal profund bolnav este legată de forul continental, care, la începutul anului, a anunţat că nu este de acord cu modificări ale criteriilor de licenţiere şi care militează puternic pentru "fair-play" financiar. De altfel, cunoscând poziţia UEFA, LPF a precizat că grupările din Liga I care vor participa în sezonul 2014/2015 în competiţiile organizate de UEFA trebuie să îndeplinească toate criteriile de licenţiere prevăzute în Regulamentul Naţional de Licenţiere a Cluburilor - ediţia 2013, inclusiv condiţiile prevăzute la criteriul financiar. Practic cele patru cluburi de care au vorbit reprezentanţii FRF că sunt în regulă din toate punctele de vedere pot reprezenta ţara noastră în ediţia 2014-2015 a cupelor europene, iar restul, conform regulilor cunoscute de la începutul sezonului ar trebui să meargă în eşalonul doi.
La începutul acestei săptămâni a expirat termenul de depunere a dosarelor, existând informaţii că sunt multe cluburi care au prezentat o documentaţie incompletă. Până pe 14 aprilie, preşedintele Comisiei de Licenţiere, Viorel Duru, trebuie să studieze toate dosarele, iar între 15 şi 26 aprilie se vor acorda sau nu licenţele pentru sezonul viitor. Cluburile care nu trec de acest proces au dreptul să depună apel până pe 10 mai, recursul la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne poate fi depus până pe 31 mai. Marile speranţe nu sunt legate, însă, de procesul în sine ci de suspendarea lui. În funcţie de răspunsul pe care îl va primi de la UEFA, Adunarea Generală a FRF poate decide pe 8 aprilie suspendarea procesului de licenţiere. Dacă UEFA îşi menţine poziţia tranşantă sunt şanse minime ca Adunarea Generală să adopte o poziţie adversă celei forului continental şi multe cluburi vor avea mari probleme, inclusiv retrogradări la masa verde.
Foarte deschis la dialog după ce a scăpat de presiunea funcţiei, fostul şef al Federaţiei Române de Fotbal, Mircea Sandu, consideră că actualul sistem de obţinere a licenţei este unul foarte lejer: "La ora actuală licenţierea este foarte uşoară, extrem de lejeră. Mai mult de atât înseamnă să renunţi la ea. La ora actuală, există trei sisteme de licenţiere: unul care se referă la participarea în cupele europene şi unde trebuie să respecţi întocmai criteriile UEFA, doi - licenţierea pentru celelalte cluburi din Liga I, care nu se referă la datoriile către Bugetul Statului, ci către proprii salariaţi şi terţii din fotbal şi a treia este pentru cele din Liga a II-a care sunt vizitate şi pot întârzia un an de zile obţinerea licenţei. Mai mult decât atât, nu e bine să se facă. Licenţa e un mijloc unde există un echilibru de şansă". În schimb fostul coleg al lui Sandu de la Sportul Studenţesc, actualul şef al LPF, este convins că actualele criterii nu sunt potrivite pentru "ţara noastră": "Vrem să găsim soluţii pentru a îndulci un pic aceste criterii de licenţiere. Aceste criterii de acum dau înapoi puţin fotbalul românesc şi la un moment dat s-ar putea să ne trezim că nici nu mai avem ligă profesionistă. Pentru că aceste criterii sunt foarte dure pentru o ţară ca a noastră. În poziţia mea, de preşedinte al acestei instituţii, eu trebuie să răspund acestei solicitări şi să pun în practică întotdeauna ceea ce doreşte majoritatea cluburilor din Liga 1".
Cu datorii de peste 90.000.000 de euro, conform lui Mircea Sandu, cluburile din Liga 1 au şanse puţine să ajungă să-şi echilibreze bugetele într-un singur an, în cazul în care ar scăpa temporar de procesul de licenţiere.