FT: "DNA, considerată cândva un tigru de hârtie, este văzută ca un adversar al politicienilor"

România, cândva considerată una dintre cele mai corupte ţări din UE, a devenit o platformă de testare a luptei anticorupţie, iar condamnările unor persoane cunoscute au transformat percepţia publică asupra DNA, arată un articol publicat ieri de Financial Times (FT).

"Considerată cândva un tigru de hârtie creat ca o condiţie pentru aderarea la Uniunea Europeană, DNA este acum percepută ca un adversar de temut chiar şi pentru cei mai puternici politicieni ai ţării", comentează FT.

Victor Ponta este primul prim-ministru în exerciţiu din România care este pus sub acuzare, notează Financial Times, care adaugă faptul că primul caz care a arătat întâia oară forţa DNA este cel al fostului premier Adrian Năstase, care a fost condamnat în 2012 pentru strângere ilegală de fonduri şi în 2014 pentru luare de mită.

"Acum, în mandatul Laurei Kovesi, un procuror de 42 de ani şi fostă componentă a echipei naţionale de baschet, care conduce DNA din 2013, performanţele instituţiei cresc rapid, având anul trecut peste 1.000 de condamnări", continuă publicaţia britanică.

''Rezultatele sale au început să atragă atenţia unor ţări afectate în mod asemănător de corupţie, precum Grecia, Bulgaria şi Croaţia, unde interesul pentru modul în care procurorii anticorupţie din România au devenit aşa de puternici este din ce în ce mai mare. De la crearea sa, în 2002, DNA a primit un sprijin internaţional solid de la Comisia Europeană, care a făcut din progresele în combaterea corupţiei o condiţie a aderării la Uniunea Europeană, dar şi de la SUA. Ca ministru al justiţiei, Monica Macovei a relansat agenţia sub o nouă conducere, în 2005. Însă punctul de cotitură a fost o schimbare în Codul Penal în 2009-2010 care le-a conferit procurorilor puteri sporite în privinţa anchetării şi a arestării. Atunci când DNA l-a urmărit pe Adrian Năstase în 2012, s-a demonstrat că a putut folosi eficient aceste noi instrumente - şi, în mod esenţial, a urmărit în justiţie personaje importante fără teamă de represalii'', potrivit comentariului FT.

"Zelul DNA a atras şi critici, oponenţii susţinând că o rată a condamnărilor de 90% este mai degrabă caracteristică Phenianului decât Bucureştiului.

Campania anticorupţie are şi consecinţe nedorite; teama de condamnări a paralizat administraţia publică, susţine un om de afaceri, care avertizează că funcţionarii de nivel mediu au oprit acordarea de contracte publice pentru a evita eventuale anchete.

Pentru unii, procurorii români au devenit prea puternici, iar anchetele lor prea ample. În toamnă, parlamentarii vor discuta propunerile de limitare a aşa-numitelor «arestări preventive», măsură pe care unii o consideră a fi menită să mai taie din aripile DNA.

Totuşi, activitatea Laurei Kovesi se bucură de un sprijin de 65% în rândul unui electorat obişnuit de mult timp să vadă politicieni care se îmbogăţesc în pofida salariilor lor modeste. Mulţi văd în această campanie anticorupţie curăţarea mult aşteptată a unei clase politice care a păstrat reţeaua clientelară din timpul comunismului pentru mai bine de două decenii de la execuţia fostului dictator Nicolae Ceauşescu'', potrivit FT.