Parchetul General "s-a trezit în conştiinţă" şi l-a pus pe Călin Georgescu sub control judiciar

Într-o întorsătură de situaţie deloc surprinzătoare, Călin Georgescu, cel care de peste patru luni încoace pozează în marele "salvator al României" şi apărător al valorilor naţionale, a fost reţinut ieri de poliţişti în timp ce se afla în trafic şi dus la Parchetul General pentru a fi audiat într-un dosar în care este acuzat de comiterea mai multor fapte penale.

Călin Georgescu a intrat într-un dialog uluitor cu omul legii, pe care l-a întrebat dacă este sigur de ceea ce urmează să facă, părând că vrea să-i submineze autoritatea. Poliţistul i-a transmis că este sigur, că a făcut şcoală, moment în care Georgescu i-a cerut să se uite în ochii lui şi să îi spună dacă e sigur că a făcut şcoală. Agentul de poliţia a reafirmat că a făcut şcoală. Pe de o parte, prin întrebarea sa, Călin Georgescu a încercat să inducă nesiguranţă poliţistului, însă, pe de altă prate, Călin Georgescu a afirmat, anul trecut, că şcoala este "doar o puşcărie pentru dresaj", care "transformă copilul în argat. Ce a vrut, de fapt, Georgescu să-l întrebe pe omul legii? Practic, Călin Georgescu se încurcă între propriile elucubraţii, în dorinţa de a induce nesiguranţă poliţistului în ceea ce face.

Audierea la care a fost supus Georgescu de procurorii Parchetului General a durat cinci ore, perioadă în care susţinătorii acestuia protestau în faţa clădirii instituţiei publice, cerând eliberarea lui şi ameninţând cu o nouă revoluţie.

Numai că, spre surprinderea fanilor săi, deşi a intrat la Parchetul General cu calitatea de suspect, Călin Georgescu a ieşit cu titulatura de inculpat pentru săvârşirea a şase fapte penale. Potrivit comunicatului de presă emis de Ministerul Public, procurorul de caz a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Călin Georgescu sub aspectul săvârşirii următoarelor infracţiuni:

- instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată, prevăzută de art.47 Cod penal raportat la art.32 Cod Penal raportat la art.397 alin.2 Cod Penal.

- comunicarea de informaţii false, prevăzută de art.404 Cod Penal.

- fals în declaraţii în formă continuată, prevăzută de art.326 alin. 1 Cod Penal cu aplicarea art.35 alin.1 Cod Penal (privind sursele de finanţare a campaniei electorale şi declaraţile de avere)

- iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, prevăzută de art. 3 alin.1 din O.U.G. 31/2002

- promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prevăzute de art. 5 din O.U.G. 31/2002

- iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii, prevăzută de art. 6 alin.1 din Legea 157/2018.

Potrivit unor surse judiciare, Călin Georgescu a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile.

• Liderii AUR şi POT - iritaţi de reţinerea lui Georgescu

Cert este că reţinerea lui Călin Georgescu şi audierea sa la Parchetul General au declanşat o serie de reacţii vehemente din partea unor formaţiuni precum AUR şi POT, dar şi din partea lui Elon Musk, care a afirmat că Georgescu a fost arestat şi că totul este o mizerie. Elon Musk nu ştia dacă Georgescu a fost arestat, dar a inventat. De asemenea, el nu ştia ninci dacă acuzaţiile sunt temeinice, dar a calificat acţiunea drept aberaţie. Toate acestea arată că Musk nu are vreo legătură cu adevărul şi cu corectitudinea.

Echipa de comunicare a lui Călin Georgescu a oferit rapid o reacţie, acuzând un atac politic menit să împiedice candidatura sa la viitoarele alegeri. Declaraţia comunicatorilor lui Georgescu sugerează că momentul reţinerii ar fi fost ales strategic, deoarece omul politic se pregătea să-şi anunţe oficial o nouă candidatură la Preşedinţia României.

"Călin Georgescu urma să-şi depună noua candidatură la Preşedinţie. Acum aproximativ 30 de minute, sistemul l-a oprit în trafic şi a fost ridicat în vederea audierii la Parchetul General! Unde mai este democraţia, unde sunt partenerii care trebuie să apere democraţia?", se arată într-o postare realizată de echipa de comunicare a lui Călin Georgescu.

Această reacţie mizează pe teoria persecuţiei politice, un narativ deja prezent în discursul susţinătorilor săi şi al partidelor afiliate.

Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a avut o reacţie promptă şi virulentă. George Simion a catalogat reţinerea lui Georgescu drept un "abuz al statului totalitar" şi a cerut explicaţii imediate de la Parchetul General.

"Este un abuz fără precedent. Un om care a candidat la preşedinţie este ridicat de pe stradă, în stil mafiot, doar pentru că a decis să îşi continue lupta pentru ţară!", a afirmat George Simion, preşedintele AUR. Mai mult, parlamentarii AUR s-au deplasat la sediul Parchetului General pentru a cere explicaţii oficiale, amplificând astfel presiunea publică asupra autorităţilor.

Ne vom adresa tuturor instituţiilor abilitate interne şi externe (...) pentru ca la ora 14 trebuie să ne întâlnim cu domnul Georgescu ca să completăm dosarul de candidatură al acestuia (...) .

AUR a încercat să capitalizeze pe acest episod, folosindu-l ca exemplu al unei "dictaturi soft" instaurate în România. Simion a mai afirmat că reţinerea lui Georgescu ar avea legătură directă cu faptul că acesta urma să îşi depună candidatura.

Partidul Oamenilor Tineri (POT) a reacţionat într-un mod similar, anunţând că îşi retrage reprezentanţii de la consultările programate la Palatul Cotroceni cu preşedintele interimar Ilie Bolojan. "Nu putem sta la masă cu un regim care îşi elimină adversarii politici prin reţineri şi dosare fabricate!", au declarat reprezentanţii POT. Ulterior, liderii POT s-au deplasat şi ei la Parchetul General, pentru a îşi exprima susţinerea faţă de Călin Georgescu.

Europarlamentarul Diana Şoşoacă, şefa partidului SOS România, a menţionat că ridicarea din trafic a lui Georgescu de către poliţişti arată că "s-a întâmplat ceva grav".

"Dacă este aşa şi, din punct de vedere juridic, dacă este o situaţie de urgenţă, se impune aşa ceva, dacă l-or fi citat şi nu a răspuns la citaţie. (...) Eu sper că mai este o ţară liberă, în care fiecare are dreptul la liberă exprimare şi opinie, fiecare are dreptul să susţină pe cine doreştere, fiecare are dreptul să spună ceea ce-şi doreşte, iar atunci când încalcă legea ar trebui să răspundă. Dacă AUR şi POT consideră că trebuie să îl apere, să îl apere. E dreptul lor", a spus Diana Şoşoacă, după întâlnirea de ieri de la Palatul Cotroceni cu preşedintele interimar Ilie Bolojan.

• Marcel Ciolacu şi Elena Lasconi au încredere în procurori

Spre deosebire de afirmaţiile liderilor suveranişti, reprezentanţii partidelor pro-europene au avut poziţii ponderate, în care au cerut tuturor să aibă încredere în justiţie şi să nu interfereze în ancheta derulată de procurorii Parchetului General.

Premierul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a declarat pentru Digi 24: "Nu voi comenta niciodată o decizie a justiţiei sau o anchetă a procurorilor. În România, democraţia funcţionează pe principiul separării puterilor în stat, iar justiţia este independentă. Legea trebuie aplicată în mod egal, indiferent de persoană, respectând totodată drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor. Într-un context electoral tensionat, instituţiile judiciare au responsabilitatea de a furniza opiniei publice dovezi solide în ancheta care vizează, printre altele, şi un posibil candidat la alegerile din mai. Doar prezentarea unor probe clare şi incontestabile poate preveni ca această anchetă penală să fie transformată într-un instrument electoral în favoarea unui anumit candidat".

La rândul său, Elena Lasconi, preşedinta USR este de părere că anchetatorii nu l-ar fi reţinut pe Călin Georgescu pentru audieri fără a avea dovezi.

"Autorităţile ar fi greşit doar dacă l-au adus la audieri şi l-au reţinut fără probe. Dar nu cred că procurorii acţionează fără dovezi. Nu vorbesc din postura de procuror, pentru că nu sunt. Sunt preşedintele USR şi, la fel ca domnul Georgescu, am ajuns în turul doi al alegerilor prezidenţiale de anul trecut. Ce pot spune despre mine este că am respectat legea în cele mai mici detalii, am avut cheltuieli transparente, iar toată lumea ştie cât am investit în campania electorală. În schimb, domnul Georgescu a declarat că nu a cheltuit niciun leu pentru campanie, ceea ce este greu de crezut. Nu suntem naivi, ştim cu toţii că o campanie electorală nu poate fi realizată fără costuri. Eu am încredere că procurorii îşi fac datoria şi continui să am încredere în justiţia din România", a declarat Elena Lasconi, după consultările de ieri de la Cotroceni ale preşedintelui interimar Ilie Bolojan cu partidele politice.

Dacă Parchetul General reuşeşte să demonstreze că Georgescu a ascuns surse de finanţare ilicite sau a avut legături cu organizaţii extremiste, acesta ar putea risca o condamnare penală. Pe de altă parte, dacă probele nu sunt solide, cazul ar putea deveni un simbol al abuzurilor statului împotriva opoziţiei.

• Opt infracţiuni legate de gruparea Potra

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală au efectuat, ieri, 47 de percheziţii pe raza judeţelor Sibiu, Mureş, Timiş, Ilfov şi Cluj, la Horaţiu Potra şi persoane din anturajul acestuia şi la sediile a patru societăţi comerciale. Potrivit comunicatului de presă emis de Parchetul General, au fost vizate 27 de persoane fizice şi 4 sedii aparţinând unor persoane juridice, în legătură cu suspiciuni privind săvârşirea următoarelor infracţiuni:

- Acţiuni împotriva ordinii constituţionale, prevăzută de art. 397 din Codul penal

- Nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 342 alin. 2 din Codul penal

- Efectuarea, fără drept, a oricăror operaţiuni cu articole pirotehnice, prevăzute de art. 37 lit. a din Legea nr. 126/1995, republicată

- Instigare publică, prevăzută de art. 368 alin. 1 din Codul penal

- Iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, prevăzută de art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 31/2002

- Promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid împotriva umanităţii şi de crime de război, precum şi răspândirea, în spaţiul public, a unor idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, prevăzută de art. 5 din O.U.G. nr. 31/2002

- Iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, precum şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii, prevăzută de art. 6 alin. (1) din Legea nr. 157/2018

- Fals în declaraţii privind sursele de finanţare a campaniei electorale, prevăzut de art. 326 alin. 1 din Codul penal

- Comunicarea de informaţii false, prevăzută de art. 404 din Codul penal.

În urma percheziţiilor, procurorii au găsit 1,5 milioane dolari într-un seif îngropat în podeaua casei lui Horaţiu Potra, precum şi documente contabile din care reiese că acesta ar deţine 6 milioane dolari cash. Seiful, turnat în beton, era camuflat sub duşumeaua din casa lui Potra. În casa locuită de Potra şi fiul său au fost găsite mai multe arme şi muniţia aferentă, pentru care se pare că acesta nu deţinea autorizaţiile cerute de legislaţia în vigoare. Totodată au fost găsite şi aruncătoare de grenade, grenadele aferente, dar şi grenade de mână. Mai mult, în spaţiul public a apărut şi un mesaj al lui Horaţiu Potra pe reţeaua TikTok în care acesta le cere cetăţenilor să recurgă la violenţă pentru a alunga de la putere actuala coaliţie de guvernare.

"Nu vă lăsaţi duşi de nas de ăia care vă zic să nu ieşiţi cu parul, să nu faceţi manifestaţii şi violenţă. Asta e o vrăjeală. Nu merge. (...) E pe viaţă şi pe moarte acum, aţi înţeles? Eu vă zic, pe riscul meu personal - să vină să mă aresteze DIICOT, SRI, SPP; cine vor ei - instigare la revoltă. Români, ieşiţi cu parul, şi pe ei, şi pe mama lor!", afirmă Horaţiu Potra în postarea video de pe TikTok.

Amintim că Horaţiu Potra este unul dintre susţinătorii lui Călin Georgescu, dintre apropiaţii acestuia, fiind cel care i-a oferit oamenii care îl păzesc pe fostul candidat la prezidenţiale.

Procurorii au precizat că percheziţiile au fost efectuate în vederea descoperirii şi strângerii probelor necesare soluţionării cauzei, care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

• ÎCCJ respinge reluarea turului al II-lea al alegerilor

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ieri, definitiv, solicitarea lui Călin Georgescu de anulare a hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care s-au anulat alegerile prezidenţiale. Decizia ÎCCJ a fost publicată înainte ca Georgescu să fie ridicat în trafic de poliţişti şi dus la Parchetul General pentru a fi audiat, în calitate de suspect, într-un dosar penal în care este acuzat de mai multe infracţiuni.

Conform hotărârii instanţei supreme, excepţia nulităţii recursului a fost respinsă ca nefondată, iar excepţia lipsei de interes a fost admisă. Astfel, recursul formulat de Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice (APALP) şi Călin Georgescu împotriva Încheierii din 12 decembrie 2024 şi a Sentinţei civile nr. 138 din 18 decembrie 2024, emisă de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal, a fost respins ca lipsit de interes.

Totodată, ÎCCJ a considerat inadmisibilă solicitarea de trimitere a unei cereri către CEDO pentru aviz şi a respins recursul împotriva soluţiei privind sesizarea Curţii Constituţionale, considerându-l nefondat.

Dosarul în cauză vizează alegerile prezidenţiale din 2024, în cadrul căruia APALP şi Călin Georgescu au acţionat în judecată Administraţia Prezidenţială, SRI, SIE, STS şi MAI, invocând dovezi prezentate iniţial în CSAT şi ulterior făcute publice, care au condus la anularea turului al doilea al scrutinului prezidenţial. Prin acest recurs, Georgescu a solicitat suspendarea documentelor desecretizate de CSAT.

Menţionăm că fostul candidat la alegerile prezidenţiale nu s-a prezentat la recurs, invocând motive medicale - o intervenţie chirurgicală la picior care l-a împiedicat să se deplaseze.

• Dosar exploziv: Ce pedepse drastice riscă Georgescu

În cazul în care probele strânse de procurori vor contura săvârşirea de Călin Georgescu a infracţiunilor de care este acuzat, acesta riscă să fie condamnat de către instanţa de judecată la peste 15 ani de închisoare. Conform Codului Penal al României, următoarele infracţiuni sunt sancţionate astfel:

- instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată, prevăzută de art.47 Cod penal raportat la art.32 Cod Penal raportat la art.397 alin.2 Cod Penal. Conform art. 397 alin. (2) Cod Penal, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. Fiind o tentativă, conform art. 32 Cod Penal, limitele pedepsei se reduc la jumătate. Fiind vorba de instigare, conform art. 47 Cod Penal, instigatorul are aceeaşi pedeapsă ca autorul. Astfel, pedeapsa finală pentru această infracţiune va fi între 5 şi 10 ani de închisoare.

- comunicarea de informaţii false, prevăzută de art.404 Cod Penal, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.

- fals în declaraţii în formă continuată, prevăzută de art.326 alin. 1 Cod Penal cu aplicarea art.35 alin.1 Cod Penal (privind sursele de finanţare a campaniei electorale şi declaraţile de avere). Conform art. 326 alin. 1 Cod Penal, falsul în declaraţii se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă. Fiind în formă continuată (art. 35 alin. 1 Cod Penal), limitele pedepsei pot fi majorate cu o treime. Astfel, pedeapsa finală poate fi de maximum 2 ani şi 8 luni de închisoare.

- iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, prevăzută de art. 3 alin.1 din O.U.G. 31/2002, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

- promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prevăzute de art. 5 din O.U.G. 31/2002, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.

- iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii, prevăzută de art. 6 alin.1 din Legea 157/2018, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

În cazul în care faptele menţionate sunt judecate în concurs de infracţiuni, instanţa poate aplica pedeapsa cea mai mare dintre cele prevăzute pentru infracţiunile comise. Conform art. 39 alin. 1 lit. b Cod Penal, în cazul unui concurs de infracţiuni cu pedepse privative de libertate, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor de până la o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. Pedeapsa cea mai mare: 10 ani de închisoare (instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale - tentativă, după reducere) sau iniţierea/constituirea unei organizaţii fasciste/antisemite (3-10 ani).

Dacă aplicăm regula de adăugare a unei treimi din totalul celorlalte pedepse, avem un spor maxim posibil (1/3 din 20 ani şi 8 luni): aproximativ 6 ani şi 11 luni.

În concluzie, dacă toate infracţiunile sunt reţinute în concurs şi se aplică sporul maxim, pedeapsa maximă totală ar putea ajunge la aproximativ 16 ani şi 11 luni de închisoare. Totuşi, decizia exactă aparţine instanţei, care poate aplica un spor mai mic.

• Presa internaţională, despre cazul Călin Georgescu: "Candidatul pro-rus favorit, reţinut de poliţie"

Reţinerea în trafic de către poliţişti a lui Călin Georgescu şi audierea lui Parchetul General au fost relatate de presa din întreaga lume. CNN a transmis ştirea în regim de "breaking news", sub titlul "Candidatul pro-rus la preşedinţia României, audiat de procurori", în timp ce BBC a menţionat că Georgescu a fost reţinut şi anchetat pentru presupuse fraude electorale. Publicaţia britanică subliniază că susţinătorii săi afirmă că acesta se îndrepta spre depunerea candidaturii pentru noile alegeri din mai, după ce turul al doilea din decembrie a fost anulat de Curtea Constituţională.

Site-ul Politico.eu aminteşte că România a fost "aruncată în haos politic" după ce Georgescu, un naţionalist sceptic faţă de NATO, a câştigat primul tur şi urma să se confrunte cu reformista Elena Lasconi. Publicaţia evidenţiază reacţiile din SUA, unde oficiali din administraţia conservatoare au criticat anularea scrutinului, iar la Conferinţa de Securitate de la Munchen, vicepreşedintele J.D. Vance a condamnat decizia Curţii Constituţionale a României.

Washington Post descrie incidentul drept "reţinerea unui populist de extremă dreapta", menţionând că Georgescu, care iniţial figura cu un scor slab în sondaje, a surprins prin victoria sa în turul I al alegerilor prezidenţiale, urmată de acuzaţii de fraudă electorală şi interferenţă rusă.

Reuters aminteşte şi de percheziţiile efectuate la Horaţiu Potra, mercenar implicat în campanie, şi arată că Georgescu este un critic al NATO şi al sprijinului occidental pentru Ucraina. Agenţia britanică subliniază şi faptul că politicianul a lăudat liderii fascişti ai României din anii "30 şi şi-a exprimat admiraţia atât pentru Donald Trump, cât şi pentru Vladimir Putin.

Cotidienele Bloomberg şi Le Figaro relatează despre protestele anunţate de partidul de opoziţie AUR, pentru sâmbătă, 1 martie, în sprijinul lui Georgescu, în timp ce publicaţia franceză precizează că politicianul a fost reţinut în trafic şi dus la interogatoriu, în contextul unor percheziţii extinse.

• Cristela Georgescu: "Soţul meu este complet nevinovat"

Cristela Georgescu a reacţionat imediat după ce soţul său a fost inculpa de Parchetul General pentru săvârşirea a şase infracţiuni susţinând că totul este o persecuţie politică.

Cristela Georgescu a spus: "Soţul meu este complet nevinovat. Tot ce se întâmplă este o persecuţie politică. Faptul că nu i-au menţionat numele în comunicat este, probabil, din acelaşi motiv pentru care, în timpul campaniei electorale, era numit mereu «altul» în sondaje şi nu a fost invitat nicăieri. Acum, din nou, «altul» nu are nume. Dar nu contează, numele său este rostit în alte locuri. Aceasta este o încercare de intimidare a poporului român, care s-a trezit".

Ea le-a mulţumit susţinătorilor soţului său, care au protestat în faţa Parchetului General până când Călin Georgescu a ieşit din clădirea instituţiei publice.