Fumea: Costurile unui IPO la Londra sunt de 8% din valoarea ofertei

Costurile unei oferte publice iniţiale (IPO) la bursa din Londra sunt 8% din valoarea ofertei, a spus, ieri, Cornel Fumea, director general al BRD Securities, la un seminar despre avantajele listării pe piaţa de capital.

Dintre avantajele atragerii de capital de la London Stock Exchange, şeful BRD Securities a amintit că, în cazul în care compania îndeplineşte toate condiţiile necesare, la bursa londoneză listarea se petrece în circa trei luni, în vreme ce la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) producedurile se realizează între şapte luni şi un an şi jumătate. La bursa din Londra, listarea pe piaţa principală prevede vânzarea în cadrul ofertei a unui pachet de minim 25% din capitalul social, iar pe piaţa alternativă (AIM) neexistând vreo limită a pachetului listat.

Cornel Fumea a spus că listarea Transelectrica la Bursa de Valori Bucureşti a costat 2,4% din valoarea ofertei, informea­ză NewsIn.

Anul trecut, în august, Răzvan Purdilă, responsabilul Transelectrica privind piaţa de capital, declara că listarea companiei a generat costuri de 10,59 milioane lei (3 milioane euro), compania obţinând 123,14 milioane lei (34,88 milioane euro) în urma vânzării de acţiuni, câştigul net fiind de 112,55 milioane lei (31,88 milioane euro).

Costurile listării au reprezentat 8,6% din valoarea acţiunilor vândute în cadrul ofertei publice şi 1,43% din capitalul social al companiei, potrivit calculelor hârtiei.

Comisionul intermediarului financiar (comisionul de succes) a fost de 2,25% din valoarea vândută a ofertei publice, fiind singura componentă variabilă a contractului de intermediere. La acest comision s-a adăugat suma de 150.000 euro pe care compania a plătit-o intermediarului pentru întocmirea documentaţiei necesare listării, care a fost plătit eşalonat.

Taxele şi comisioanle plătite de Transelectrica către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi către Bursa de Valori Bucureşti "au fost în conformitate cu regementările acestor instituţii", au declarat oficialii companiei. Potrivit reglementărilor CNVM comisionul perceput pentru astfel de operaţiuni este de 0,15% din valoarea ofertei. La Bursa de Valori Bucureşti s-au plătit două comisioane de 0,1%, pe care instituţia le percepe pentru înscrierea la cotă şi pentru tranzacţionare, au precizat reprezentanţii companiei.

În plus, compania a avut costuri legate de campania de promovare, de tipărirea şi distribuirea prospectelor şi de organizarea adunării generale a acţionarilor. La acestea s-au adăugat sumele cheltuite pentru consultantul juridic, pentru audit şi pentru autentificarea documentelor, au mai spus reprezentanţii companiei.

Listarea companiei la Bursa de Valori Bucureşti a fost intermediată un consorţiu format din Raiffeisen Capital and Invest­ment, Alfa Bank şi BRD Securities. În costurile totale ale listării, de trei milioane euro (10,59 milioane lei), sunt incluse atât comisionale consorţiului care a intermediat listarea cât şi comisioanele care trebuie plătite către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

La sfârşitul lunii iunie, Bursa de Valori Bucureşti a renunţat la tarifele de procesare şi admitere la tranzacţionare pentru companiile care încheie procesul de listare până la sfârşitul anului 2006 şi derulează oferta publică prin intermediul BVB.

Deoarece Transelectrica avea nevoie de investiţii masive în tehnologie, lucru consemnat de analiştii de la agenţiile de rating Moody"s şi Standard&Poor"s, care presupu­neau că Transelectrica s-ar putea lista chiar la Bursa de la Londra, unde, potrivit, oficialilor pieţei de capital româ­neşti, costurile de listare sunt mai mici ca la Bucureşti.

Însă, şefii Transelectrica au explicat că listarea companiei nu s-a făcut "în interesul strict al companiei", ci a avut ca scop întărirea pieţei de capital româneşti şi a făcut parte din aşa-numitul program "O piaţă puternică", iniţiat de guvern. Pe de altă parte, pentru a fi un succes, listarea la Londra ar fi presupus vânzarea unui pachet de acţiuni mai mare decât cel de 10% din capital oferit la Bucureşti.

"Decizia de listare a companiei a aparţinut Ministerului Economiei şi Comerţului, care este acţionar majoritar. Exista posibilitatea listării companiei şi la o bursă străină, chiar la Bursa din Londra", admitea Purdilă, dar condiţiile impuse de instituţia engleză erau peste puterile de atunci ale companiei.

Potrivit prospectului de Ofertă publică al companiei, din cele 7,3 milioane de acţiuni scoase la vânzare, 60% au fost destinate investitorilor care subscriau minim 500.000 de lei, restul de 40% fiind rezervate investitorilor care investeau între 2.000 şi 500.000 de lei.

N.I.