Pentru prima dată după aproape cinci luni, Capitoliul de la Washington, sediul Congresului american, nu mai era luni apărat de trupele Gărzii Naţionale, ameninţarea violenţelor de extremă dreapta atenuându-se după atacul din 6 ianuarie, transmite AFP, citată de Agerpres.
Misiunea lor de apărare a Congresului încheindu-se în mod oficial, ultimii 2.149 de soldaţi, dintr-un contingent ce număra 26.000 în perioada de vârf a acestei extraordinare desfăşurări, au părăsit Washingtonul în timpul weekendului.
Capitoliul s-a aflat sub securitate sporită începând din 6 ianuarie, când mii de susţinători ai lui Donald Trump s-au adunat lângă sediul parlamentului american după unul dintre discursurile sale. Trump, care pe atunci era încă preşedinte, i-a incitat ca să-i împiedice pe congresmeni să certifice victoria electorală a lui Joe Biden.
Mai multe sute dintre aceşti susţinători au atacat în mod violent clădirea, provocând haos. Cinci persoane, printre care un poliţist al Capitoliului, au murit.
Temerea privind noi ameninţări în jurul învestirii lui Joe Biden pe 20 ianuarie a dus la desfăşurarea a mii de soldaţi ai Gărzii Naţionale, la instalarea unor bariere cu sârmă ghimpată în jurul Capitoliului, ceea ce-i dădea aparenţa unei clădiri sub asediu.
Timp de mai multe luni după învestirea lui Biden, soldaţii au rămas în capitala americană, în timp ce ancheta cu privire la ceea ce mulţi au calificat a fi o "insurecţie" continuă.
Donald Trump, pus sub acuzare şi apoi achitat în procesul său în faţa Congresului pentru rolul pe care l-a avut în atac, a afirmat ulterior că atacatorii nu reprezentau "nicio ameninţare" pentru parlamentari şi a dorit minimizarea evenimentului.
Începând cu 6 ianuarie, FBI a arestat şi urmărit circa 440 de persoane implicate în asalt, dintre care mai multe zeci aveau legături cu miliţii armate.