Creştin-democraţii şi social-democraţii din Germania sunt încă împărţiţi în negocierile pentru formarea unui guvern de coaliţie, în special în ceea ce priveşte reintroducerea serviciului militar, deşi discuţiile durează de câteva săptămâni, fără a se ajunge la un acord clar privind forma acestuia, fie obligatoriu, fie voluntar, conform agenţiei EFE, care relatează cele ce urmează.
Blocul creştin-democrat (CDU/CSU), care a câştigat alegerile legislative anticipate din februarie, susţine revenirea serviciului militar obligatoriu, suspendat în 2011. În schimb, social-democraţii (SPD) propun un model voluntar, cu un sistem de evidenţă militară pentru identificarea persoanelor apte să participe.
Grupul de lucru pe apărare, responsabil cu acest subiect, nu a reuşit să ajungă la un consens, aşa că a prezentat ambele poziţii pentru ca liderii de partid să poată negocia un compromis.
Creştin-democraţii consideră că reintroducerea serviciului militar obligatoriu este esenţială în contextul unei "ameninţări semnificative" şi pentru a întări rapid capacităţile armatei germane. "Pentru a crea o descurajare credibilă, trebuie să creştem rapid şi constant forţele armate", se arată în propunerea lor.
De partea cealaltă, social-democraţii se concentrează pe "rezilienţa socială" şi autosuficienţa apărării, susţinând crearea unui sistem militar mai atractiv pentru cetăţeni, bazat pe o combinaţie de recrutare voluntară şi obligatorie. Ministrul interimar al Apărării, Boris Pistorius, a propus un "model suedez" în care recrutarea ar fi obligatorie, dar selecţia pentru serviciul activ ar fi bazată pe aptitudini şi motivaţie.
Conform Constituţiei germane, bărbaţii pot fi înrolaţi obligatoriu în forţele armate, însă includerea femeilor ar necesita o majoritate parlamentară de două treimi, ceea ce este considerat imposibil politic în acest moment, potrivit sursei citate.
În cadrul negocierilor pentru formarea guvernului, CDU/CSU şi SPD au anunţat că vor trece vineri la a doua fază a discuţiilor. Liderul CDU, Friedrich Merz, a exprimat intenţia de a încheia negocierile până la Paşte pentru a învesti guvernul cât mai rapid, deşi mai persistă divergenţe semnificative între partide pe teme precum migrarea ilegală, politica fiscală şi asistenţa socială.