Germania naţionalizează principalul importator de gaze ruseşti

Statul german naţionalizează 98,5% din compania de utilităţi Uniper SE, conform anunţului făcut ieri de grupul finlandez Fortum, acţionarul majoritar al societăţii germane, informează AFP.

Uniper, principalul importator de gaz rusesc din Germania, a înregistrat pierderi de 12,3 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an şi a trebuit să fie salvat de stat, după ce reducerea livrărilor de gaze de către Gazprom a forţat compania să cumpere gazele de care avea nevoie la preţuri mai mari.

Potrivit termenilor unui acord încheiat între Berlin şi grupul finlandez Fortum, Germania va achiziţiona, pentru aproximativ 500 de milioane de euro, 56% din acţiunile Uniper deţinute de Fortum şi ulterior va derula o majorare de capital în valoare de opt miliarde de euro.

"După majorarea de capital şi achiziţia de acţiuni, statul german va deţine aproximativ 98,5% din acţiunile Uniper", a precizat grupul finlandez într-un comunicat de presă, conform Agerpres.

• Cehia: Preţul energiei electrice şi gazelor, plafonat pentru gospodării şi micii consumatori

Parlamentul ceh a aprobat, săptămâna aceasta, plafonarea preţului energiei electrice şi gazelor pentru gospodării şi micii consumatori, într-o nouă lege a energiei, în contextul creşterii tarifelor, transmite dpa.

Conform noi legi, gospodăriile private şi micii consumatori, cum sunt cei care desfăşoară activităţi independente, vor plăti începând din noiembrie echivalentul a cel mult 24 de cenţi pe kilowatt-oră de electricitate şi 12 cenţi pe kilowatt-oră de gaz natural. Diferenţa dintre preţul pieţei şi plafonul de preţ urmează să fie rambursată furnizorilor la un cost estimat de peste patru miliarde de euro.

Coaliţia guvernamentală din Cehia, formată din cinci partide şi condusă de premierul Petr Fiala, se afla sub o presiune din ce în ce mai mare după o creştere abruptă a preţurilor energiei. Aproximativ 70.000 de persoane s-au adunat în Piaţa Wenceslas din Praga la începutul acestei luni, cerând demisia guvernului şi încetarea sancţiunilor împotriva Rusiei.

• Marea Britanie: preţul angro al gazelor şi electricităţii - plafonat pentru companii, din octombrie

Guvernul britanic a anunţat ieri plafonarea preţului angro al gazelor naturale şi electricităţii pentru companii, începând din luna octombrie, iar plafonul va fi fixat la mai puţin de jumătate faţă de preţul de pe piaţă, în ideea de a ajuta la diminuarea presiunilor create de explozia preţurilor energiei, transmite Reuters.

Potrivit autorităţilor, preţul electricităţii va fi plafonat la 211 de lire (239 de dolari) pentru un Megawatt-oră, iar preţul gazelor naturale - la 75 de lire sterline pentru un Megawatt-oră.

"Am decis să intervenim pentru a opri colapsul firmelor, să protejăm locurile de muncă şi să limităm inflaţia", a anunţat ministrul de Finanţe, Kwasi Kwarteng, conform Agerpres.

Nivelul plafonului a fost fixat la mai puţin de jumătate din preţul angro prognozat pentru această iarnă, a precizat Guvernul britanic, adăugând că preţul final va fi confirmat la data de 30 septembrie.

Furnizorii vor fi compensaţi pentru reducerea preţului gazelor şi electricităţii acordate consumatorilor non-casnici.

Iniţial, schema se va aplica din 1 octombrie şi până la finele lunii martie 2023 pentru toţi utilizatorii de energie non-casnici, inclusiv organizaţii caritabile şi instituţii din sectorul public, precum şcoli şi spitale, pe lângă companii.

În paralel, Guvernul de la Londra a anunţat că sprijinul pentru gospodăriile din Irlanda de Nord va fi la acelaşi nivel cu o schemă similară care se aplică pentru restul Regatului Unit.

• Grecia extinde subvenţiile la energie

Grecia va plăti pentru subvenţionarea facturilor la energie încă 1,1 miliarde de euro în octombrie, a anunţat ieri ministrul Energiei, Kostas Skrekas,, transmite Reuters.

Din septembrie 2021, Grecia acordă subvenţii gospodăriilor şi firmelor, iar până acum a alocat peste nouă miliarde de euro pentru subvenţii şi alte măsuri menite să-i ajute pe cetăţeni, oameni de afaceri şi fermieri să-şi plătească facturile la electricitate şi gaze.

Începând din octombrie, Executivul elen va implementa trei tipuri de subvenţii pentru facturile la electricitate, în valoare totală de 1,1 miliarde de euro, conform ministrului elen al Energiei, notează Agerpres.

Pentru gospodăriile un un consum lunar de electricitate de până la 500 kilowaţi-oră (kWh) - majoritatea locuinţelor din Grecia - subvenţia va ajunge la 436 euro euro per MWh, absorbind 90% din creşterile din facturi. Pentru cei care consumă lunar 501 - 1.001 kWh, şi cei care consumă peste 1.001 kWh, subvenţia va absorbi 70-80% din creştere.

Consumatorii care îşi reduc consumul lor zilnic cu 15%, comparativ cu factura de anul trecut, vor primi o subvenţie suplimentară de 50 de euro per MWh.

Pentru companiile care consumă peste 2.000 kWh, subvenţia va ajunge la 398 euro per MWh, în timp ce fermierii vor primi 436 euro per MWh.

Pe lângă subvenţii, Grecia a introdus un plafon asupra plăţilor către producătorii de electricitate, care să reflecte costurile lor reale de producţie, ceea ce a împiedicat practic încărcarea facturilor la electricitate, iar sumele strânse de această schemă sunt direcţionate spre finanţarea subvenţiilor.

• Bruegel: UE a alocat 314 miliarde de euro pentru amortizarea impactului crizei energiei

Nota de plată pentru criza energiei din Europa se apropie de 500 de miliarde de euro, pe măsură ce guvernele din regiune se grăbesc să amortizeze impactul creşterii explozive a preţurilor, a anunţat ieri think-tank-ul Bruegel, preluat de Bloomberg.

Conform celor mai noi estimări ale Bruegel, cele 27 de state membre UE au alocat până acum 314 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energiei, în timp ce Marea Britanie a alocat, singură, 178 de miliarde de euro.

Această povară fiscală în creştere, în condiţiile în care cheltuielile statelor UE sunt echivalente cu 1,7% din Produsul Intern Brut al blocului comunitar, vine într-un moment în care europenii se luptă cu o inflaţie accelerată şi perspective economice sumbre. Miniştrii europeni ai Energiei negociază un plan de urgenţă care ar urma să transfere profiturile excepţionale ale companiilor din energie pentru sprijinirea gospodăriilor şi firmelor vulnerabile. Acordul, care ar urma să fie convenit la reuniunea din 30 septembrie, include, de asemenea, un plafon de preţ pentru electricitatea produsă de firmele care nu utilizează gaze naturale şi o ţintă obligatorie de reducere a consumului de electricitate.

"Concepute iniţial ca un răspuns temporar, la ceea ce trebuia să fie o problemă temporară, aceste măsuri s-au umflat şi au devenit structurale", a declarat Simone Tagliapietra, cercetător la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles, menţionând: "Această cifră ar urma să crească pe măsură ce preţurile energiei rămân ridicate. Asta este în mod clar nesustenabil din punctul de vedere al finanţelor publice".

Chiar dacă estimările analiştilor de la Bruegel includ măsuri precum reducerea ratelor de TVA la electricitate, subvenţii pentru încălzire şi măsuri pentru a menţine unele companii din energie pe linia de plutire, ele nu includ sprijinul sub formă de lichiditate oferit în întreaga Europă.

Simone Tagliapietra a avertizat că avansul costurilor crizei energiei riscă să adâncească divergenţele economice în rândul statelor membre, subliniind: "Un asemenea nivel de intervenţie presupune şi riscul de fragmentare în Europa. Guvernele cu un spaţiu fiscal disponibil mai mare, în mod inevitabil, vor gestiona mai bine criza energetică prin devansarea vecinilor în cursa pentru resursele energetice limitate în lunile de iarnă. De aceea, este important să fie concepute politici care să asigure sustenabilitatea fiscală şi aceste politici să fie coordonate, în special în rândul statelor UE".

Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 6,9 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energiei, echivalentul a 2,88% din PIB, ceea ce o plasează pe locul şapte în Europa, după Marea Britanie, Croaţia, Grecia, Italia, Letonia şi Spania.