Germania schimbă legea imigraţiei pentru a susţine forţa de muncă aflată în scădere rapidă

Germania este pregătită să adopte o nouă lege a naţionalităţii, care va facilita străinilor să obţină cetăţenia germană, ca parte a unei schimbări mai ample a politicii de imigraţie, menită să susţină forţa de muncă în scădere a ţării, transmite CNBC, potrivit News.ro.

Proiectul de lege, care va fi prezentat parlamentarilor în următoarele luni, ar permite oamenilor să solicite cetăţenia după cinci ani de reşedinţă în Germania, în loc de cei opt actuali.

Cei care au făcut eforturi deosebite pentru a se integra, de exemplu, devenind competenţi în limba germană, ar fi eligibili să aplice după trei ani.

De asemenea, legea ar ridica interdicţia privind dubla cetăţenie pentru persoanele din ţările din afara UE, ceea ce înseamnă că imigranţii nu ar mai fi nevoiţi să renunţe la naţionalitatea ţării de origine - o linie roşie pentru mulţi.

În prezent, doar persoanele cu paşapoarte UE sau cele care au un părinte din Germania sunt eligibile pentru a deţine cetăţenia germană.

Între timp, reformele de imigrare bazate pe sistemul de puncte al Canadei vor facilita intrarea muncitorilor calificaţi în ţară fără a avea calificări profesionale recunoscute în Germania.

În schimb, este suficient să ai experienţă de lucru adecvată şi o ofertă de muncă.

Planurile reprezintă cea mai mare revizuire a regulilor de naţionalitate germane după anul 2000, când copiii născuţi din părinţi imigranţi în Germania s-au calificat automat pentru cetăţenie, pentru prima dată.

Ele fac parte dintr-o serie de politici social progresiste propuse de guvernul de coaliţie tripartit al ţării, care a declarat că doreşte să atragă 400.000 de muncitori străini calificaţi în fiecare an pentru a reechilibra îmbătrânirea populaţiei şi deficitul de forţă de muncă în sectoarele cheie.

"Germania, la fel ca multe alte ţări astăzi, se confruntă cu presiuni demografice imense şi îşi propune să obţină lucrători mai înalt calificaţi pentru a compensa populaţia îmbătrânită", a declarat Natalia Bănulescu-Bogdan, director asociat la Institutul pentru Politica Migraţiei, pentru CNBC. .

"Modelele din întreaga lume arată că toate aceste ţări se străduiesc cu adevărat să-i atragă pe cei care pot contribui la economiile lor", a spus ea, adăugând că măsurile vor ajuta Germania să devină "o ţară modernă de imigraţie".

Populaţia Germaniei a atins un nivel maxim de 84,3 milioane în 2022, alimentată de o creştere record a imigraţiei nete, inclusiv a refugiaţilor ucraineni. Cu toate acestea, se luptă cu o criză a forţei de muncă, deoarece lucrătorii mai în vârstă se retrag din forţa de muncă.

Un sondaj din ianuarie a arătat că mai mult de jumătate dintre companiile germane au dificultăţi să ocupe posturile vacante din cauza lipsei de muncitori calificaţi.

Între timp, rata de naturalizare din ţară este în urmă faţă de cea a altor ţări europene, cetăţenia fiind acordată la 1,3 din 1.000 de persoane în 2020, comparativ cu o medie de 1,6 în UE.

Acest lucru poate face mai greu pentru lucrătorii străini să devină pe deplin încorporaţi în economie şi în societate în ansamblu.

"Există o corelaţie între rezultatele mai ridicate pe piaţa muncii şi cetăţenia. Deci există unghiul de integrare economică. Apoi sunt unghiurile politice [şi sociale]", a spus Banulescu-Bogdan.

Se estimează că aproximativ 10 milioane de oameni - aproximativ 12% din populaţia de 80 de milioane a ţării - trăiesc în prezent în Germania fără un paşaport german, ceea ce exclude privilegii de bază precum dreptul de a vota sau de a lucra în anumite locuri de muncă guvernamentale.

În capitala ţării, Berlin, un oraş celebrat ca o criză internaţională, până la o treime dintre rezidenţi nu au avut dreptul să voteze în alegeri în ultimii ani, din cauza legilor existente privind cetăţenia.