Germania strânge robinetul privind sprijinul militar acordat Ucrainei

Ofensiva actuală ucraineană din zona Kursk, pentru crearea unei zone-tampon potrivit preşedintelui Volodimir Zelenski, riscă să rămână la un moment dat fără sprijinul militar necesar, în contextul în care guvernul de la Berlin a redus la jumătate contribuţia Germaniei la efortul de război a autorităţilor de la Kiev. Potrivit publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), săptămâna trecută a avut loc un compromis bugetar între cancelarul Olaf Scholz (SPD) şi partenerii de guvernare de la FDP, compromis potrivit căruia Scholz i-a cerut ministrului de Finanţe, Christian Lindner să nu aprobe niciun alt ajutor militar pentru Ucraina, cu excepţia celui inclus în negocierile dintre cele două partide. Cu toate acestea, sursa citată susţine că banii pentru ajutorul Ucrainei ar putea proveni din veniturile îngheţate din activele băncii centrale ruse, pe modelul stabilit de statele G-7, care au confiscat aproximativ 300 miliarde dolari din aceste active şi au decis să acorde Kievului un împrumut de 50 miliarde dolari din veniturile respectivelor active.

Preşedintele grupului parlamentar de prietenie germano-ucraineană Robin Wagener (de la partidul Verzilor) a criticat aspru planurile guvernului federal de a nu planifica alte resurse bugetare pentru sprijinirea autorităţilor de la Kiev. Robin Wagener, care este membru supleant al Comisiei de Apărare şi membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Bundestagului, a declarat pentru sursa citată: "Decizia Guvernului înseamnă sacrificarea păcii şi libertăţii numai din dorinţa de a reduce datoria publică. Într-adevăr suntem într-o situaţie bugetară strânsă, dar nu există nicio dorinţă din partea Guvernului de a găsi urgent o soluţie pentru rezolvarea ambelor probleme cu care ne confruntăm. Motto-ul «Mai întâi ţara, apoi partidul» ar trebui să se aplice în faţa unor astfel de probleme esenţiale".

Ambasadorul ucrainean în Germania, Oleksij Makejev, a protestat faţă de decizia guvernului federal de a reduce finanţarea pentru Ucraina. Oficialul ucrainean a scris într-o postare oficială pe reţeaua X: "A economisi din ajutorul militar pentru Ucraina înseamnă a pune în pericol securitatea Europei. Acest lucru ar fi fatal şi trebuie prevenit. Mijloacele sunt acolo, este o chestiune de voinţă politică".

Decizia respectivă a fost prezentată prima dată de publicaţia Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung (FAS), care a anunţat în weekendul trecut că guvernul federal nu mai eliberează bani suplimentari pentru sprijinul militar pentru Ucraina, îngheţarea financiară intrând deja în vigoare. Mai mult, potrivit celor de la FAS, nu este planificat niciun alt ajutor militar în bugetul pentru anul 2025, an în care vor fi livrate numai materialele care au fost deja aprobate. Sursa citată mai susţine că însuşi cancelarul Olaf Scholz a cerut ca solicitările suplimentare din partea Ministerului Apărării să nu mai fie aprobate, cerere care se adaugă celei pe care ministrul de Finanţe, Christian Lindner,a transmis-o încă din 5 august Ministrului Federal al Apărării, Boris Pistorius.

În urma acestor decizii, sprijinul militar acordat de Germania Ucraina ar urma să se reducă aproape la jumătate anul viitor şi apoi să scadă la mai puţin de o zecime din totalul actual în anul 2027. Sursa citată mai susţine că ministrul Christian Lindner a transmis Ministerului Apărării: "Cu toate acestea, este clar că nu ar trebui să intervină o încetare bruscă a ajutorului pentru Ucraina. În viitor, banii nu ar trebui să mai provină de la bugetul federal, ci din soldurile îngheţate ale băncii centrale ruseşti".

Decizia guvernul federal a avut efect imediat. De exemplu, un sistem antiaerian IRIS-T disponibil pe care industria germană l-a oferit după bombardarea unei clinici pentru copii din Kiev nu a mai fost livrat deoarece guvernul federal nu a vrut să-l finanţeze întrucât ajutorul acordat Ucrainei a fost deja planificat pentru anul în curs şi limita maximă de patru miliarde euro pentru 2025 a fost deja depăşită. În anul 2026 vor fi alocate Ucrainei trei miliarde euro, iar pentru anii 2027 şi 2028 doar câte jumătate de miliard euro.

Prin prisma deciziei Germaniei, situaţia sprijinului militar pentru Ucraina riscă să se agraveze dacă la alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA câştigător ar fi Donald Trump, cel care s-a opus majorării sprijinului acordat autorităţilor de la Kiev şi care a spus că va lua măsuri pentru a stabili pacea în regiune. În această situaţie, întreaga povară financiară ar urma să fie susţinută de Uniunea Europeană, însă este greu de crezut că va reuşi acest lucru, atât timp cât Germania pare să se opună în acest moment măririi propriei datorii publice. Probabil că în cadrul blocului comunitar se va forma un grup în jurul Franţei, cunoscută pentru politica preşedintelui Emmanuel Macron de continuare a acordării sprijinului militar pentru Ucraina, care va continua să furnizeze echipamente şi armament autorităţilor de la Kiev.