Globalizarea se confruntă cu presiunile inflaţioniste şi tensiunile geopolitice

Indicele globalizării publicat de institutul elveţian KOF a crescut în 2022 până la nivelul maxim din perioada premergătoare pandemiei, atins în 2019, conform ultimului raport al instituţiei, din decembrie 2024.

Valoarea agregată a indicelui globalizării la nivel mondial a crescut până la 60,8 puncte, de la 60,58 puncte în anul precedent, în condiţiile în care indicele globalizării "da facto" a crescut până la 57 de puncte, de la 56,75 (maximul de 57,28 puncte a fost atins în 2018), iar indicele globalizării "de jure" a crescut până la un nou maxim, de 63,82 puncte, de la 63,62 puncte în anul precedent (vezi graficul 1).

Conform metodologiei de la KOF, indicele globalizării de facto măsoară fluxurile şi activităţile internaţionale reale, în timp ce indicele globalizării de jure măsoară politicile şi condiţiile care permit şi facilitează fluxurile şi activităţile economice şi sociale.

Indicele măsoară dimensiunile economice, sociale şi politice ale globalizării şi este utilizat pentru evaluarea gradului de globalizare pentru 195 de ţări începând din anul 1970. Pentru determinarea valorii indicelui agregat sunt utilizate 42 de variabile, cu valori cuprinse între 1 şi 100.

"Globalizarea economică, în special, a dat impulsul, în timp ce globalizarea socială şi politică continuă să sufere de pe urma pandemiei", se arată în comunicatul de presă.

Ţările de Jos ocupă primul loc în clasamentul general al globalizării, cu un indice agregat de 89,72 puncte. Pe locurile următoare se află Elveţia, cu 89,58 puncte, şi Belgia, cu 88,9 puncte. În primele 10 locuri din clasamentul general al globalizării se mai află Marea Britanie, Germania, Suedia, Austria, Franţa, Danemarca şi Finlanda.

Pentru România, care ocupă poziţia 33 în clasamentul general, indicele agregat al globalizării a crescut până la 78,78 puncte în 2022, un nou maxim, de la 78,56 puncte în anul precedent, în condiţiile în indicele globalizării de facto a crescut până la 71,27 puncte, de la 70,76 puncte, iar indicele globalizării de jure a scăzut până la 86,46 puncte, de la 86,54 puncte (vezi graficul 2).

Din punct de vedere al globalizării economice, România ocupă poziţia 48 în clasamentul global, în condiţiile în care ocupă poziţia 103 în clasamentul globalizării economice de facto şi 24 în clasamentul globalizării economice de jure.

O poziţia mai slabă, 68, este ocupat de ţara noastră din punct de vedere al globalizării sociale, pe fondul unui loc 77 în clasamentul globalizării sociale de facto şi a unui loc 37 în clasamentul globalizării sociale de jure.

Raportul de la KOF arată că menţinerea pe primul loc a Ţărilor de Jos se datorează rolului său de nod comercial central în Europa, iar această interdependenţă economică subliniază importanţa sa în comerţul internaţional.

Elveţia se situează pe locul al doilea ca urmare a "rolului principal pe care îl joacă în toate cele trei dimensiuni ale globalizării - economică, socială şi politică", în timp ce Belgia ocupă locul al treilea, fiind susţinută de integrarea puternică în economia europeană şi de densitatea ridicată a organizaţiilor internaţionale.

Raportul institutului elveţian mai subliniază că Rusia a înregistrat una dintre cele mai puternice scăderi ale indicelui de globalizare în 2022, în condiţiile în care sancţiunile internaţionale şi retragerea a numeroase companii internaţionale, ca urmare a tensiunilor geopolitice, au condus la o scădere semnificativă a interdependenţelor economice şi sociale.

Indicele globalizării economice a înregistrat cea mai mare creştere dintre sub-indicii analizaţi în 2022, pe fondul reducerii restricţiilor legate de pandemie. Astfel s-a revitalizat comerţul global de bunuri şi servicii, în condiţiile soluţionării problemelor legate de lanţurile de aprovizionare şi de menţinerea unei cereri globale ridicate.

Pe de altă parte, globalizarea financiară s-a redus, pe fondul scăderii investiţiilor străine directe şi a investiţiilor de portofoliu.

Comunicatul de presă mai arată că globalizarea socială dă primele semne de redresare, în special în domenii precum schimburile culturale şi mobilitatea personală. Indicele globalizării sociale a continuat să crească în 2022 datorită îmbunătăţirii cadrului instituţional, cum ar fi acordurile internaţionale, precum şi creşterii contactelor şi activităţilor transfrontaliere efective, cum ar fi turismul şi schimburile culturale. Nivelul său a rămas sub cel înregistrat în 2019.

Globalizarea politică a stagnat în condiţiile în care "tensiunile geopolitice şi o concentrare mai accentuată asupra intereselor naţionale au contribuit la încetinirea cooperării globale în acest domeniu".

Perspectivele indicelui globalizării de la Institutul KOF pentru 2023 vor fi influenţate semnificativ de inflaţie şi evoluţia comerţului global, după cum se mai arată în comunicatul de presă.

În ceea ce priveşte presiunile inflaţioniste, acestea au rămas ridicate în 2023, ca urmare a crizelor energetice şi a deficitelor structurale din lanţurile de aprovizionare, care au afectat consumul şi cererea la nivel mondial.

Mai mult, tensiunile geopolitice şi incertitudinea economică au determinat reconfigurarea fluxurilor comerciale mondiale, conform raportului de la Institutul KOF.