Goldman Sachs taie cu 10% estimările pentru preţul petrolului

Banca americană de investiţii Goldman Sachs şi-a redus cu aproape 10% estimările pentru preţul petrolului brut, invocând cererea slabă din China şi excesul de producţie din ţările sancţionate de Occident, inclusiv Rusia, conform CNN.

Banca de pe Wall Street preconizează acum că preţul ţiţeiului european Brent va fi de 86 de dolari pe baril în decembrie, comparativ cu 95 de dolari, cât anticipa anterior, în timp ce ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) va ajunge la 81 de dolari/baril, comparativ cu previziunea anterioară, de 89 de dolari barilul.

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna august a urcat cu 1,1% în prima parte a zilei de ieri, la ICE Futures Europe, atingând 75,10 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate cu livrare în iulie a crescut cu 1%, la 70,12 dolari barilul la ora locală 06.07.

Previziunile Goldman Sachs au fost reduse în pofida deciziei recente a Arabiei Saudite de a-şi diminua propria producţie şi a angajamentului altor membri ai alianţei OPEC+ a principalilor producători de petrol de a extinde politica de limitare a ofertei în 2024.

Potrivit CNN, oferta în exces de aproximativ 800.000 de barili pe zi, în mare parte din ţările sancţionate Rusia, Iran şi Venezuela, se află, "în cea mai mare parte", la baza modificării prognozelor de preţ ale Goldman Sachs. Analiştii băncii au precizat: "Oferta Rusiei şi-a revenit aproape complet, în ciuda deciziei multor companii de a nu mai cumpăra ţiţei rusesc şi a interzicerii serviciilor financiare şi logistice occidentale. Firmele occidentale pot lucra cu producătorii ruşi doar dacă respectă limitele de preţ impuse petrolului ţării de către ţările din Grupul celor Şapte".

• IEA: "Tranziţia la o economie cu energie curată se accelerează"

Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) prognozează că cererea mondială de petrol va atinge nivelul maxim "înainte de sfârşitul deceniului", potrivit unui raport anual publicat ieri, care estimează pentru prima dată atingerea vârfului cererii globale de petrol înainte de 2030, informează AFP.

"Tranziţia la o economie cu energie curată se accelerează, lăsând să se întrevadă un vârf al cererii mondiale de petrol înainte de sfârşitul acestui deceniu, pe măsură ce vehiculele electrice, eficienţa energetică şi alte tehnologii progresează", a declarat directorul general al IEA, Fatih Birol, într-un comunicat de presă.

Conform noilor previziuni pentru următorii cinci ani, organizaţia cu sediul la Paris subliniază că, deşi cererea totală de petrol va continua să crească până în 2028, ritmul de creştere va încetini semnificativ spre sfârşitul perioadei de prognoză, după care se estimează că va fi atins nivelul de vârf al cererii mondiale de petrol, notează Agerpres.

"Pe baza politicilor guvernamentale actuale şi a tendinţelor de pe piaţă, cererea mondială de petrol va creşte cu 6% între 2022 şi 2028, pentru a ajunge la 105,7 milioane de barili pe zi în 2028, susţinută de o cerere solidă din partea sectoarelor petrochimie şi aviaţie", susţin experţii IEA, adăugând: "Cu toate acestea, creşterea anuală a cererii se va diminua de la un avans de 2,4 milioane de barili pe zi în acest an, până la un avans de doar 400.000 de barili pe zi în 2028, ceea ce lasă să se întrevadă un vârf al cererii".

Atingerea acestui nivel de vârf va avea loc, potrivit IEA, mai devreme decât se preconiza anterior. În precedentul raport, publicat în 2022, IEA estima că "cererea mondială de petrol îşi va reveni, în pofida preţurilor ridicate, urmând să culmineze şi să se stabilizeze în jurul anului 2035".

• IEA: "Utilizarea benzinei, al doilea cel mai important produs petrolier, va începe să scadă încă din 2023"

Potrivit IEA, utilizarea de benzină, al doilea cel mai important produs petrolier, va începe să scadă încă din 2023, iar utilizarea de petrol drept carburant pentru transport ar urma să scadă după 2026. Însă, acest declin ar urma să fie încetinit de cererea în plin avânt pentru produse petrochimice, precum şi de creşterea puternică a consumului de petrol în economiile emergente, care vor contracara în mare parte diminuarea cererii în economiile avansate.

"Preţurile ridicate ale energiei şi problemele cu securitatea aprovizionării evidenţiate de criza energetică mondială, agravată de războiul din Ucraina, accelerează tranziţia spre tehnologiile energetice mai curate", subliniază IEA.

În consecinţă, este posibil ca cererea de petrol a ţărilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) să atingă un vârf încă din acest an, urmând să înceapă să scadă după 2024. Pe termen mediu, vânzările mari de vehicule electrice va face ca ritmul de creştere a cererii de petrol a Chinei să încetinească în ultimii ani ai intervalului de prognoză, astfel că în jurul lui 2027 India va deveni principalul motor al creşterii cererii mondiale de petrol.

• OPEC: Consumul mondial de ţiţei va spori cu 2,4% în a doua jumătate din 2023

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) estimează că, începând din iulie, cererea mondială de petrol îşi va reveni, urmând să înregistreze o creştere cu 2,4% în a doua jumătate a anului 2023, pentru a ajunge la o medie de 103,25 milioane barili pe zi (mbz) în ultimul trimestru al anului, relatează agenţia EFE.

În raportul său anual publicat marţi, OPEC menţine neschimbate principalele estimări la nivel anual şi subliniază că acestea sunt supuse mai multor incertitudini, motiv pentru care consideră justificată păstrarea politicii de reducere a producţiei.

"Anticipăm că, la nivel mondial, cererea de petrol se va majora în al doilea semestru din 2023", impulsionată în special de un consum mai mare în economiile emergente, semnalează OPEC în raport, conform Agerpres.

În schimb, în ţările industrializate ale OECD, cererea de petrol se va majora doar cu 0,2 mbz din cauza unui consum mai mare în SUA şi în unele regiuni din Asia. În Europa este aşteptat chiar un uşor regres, de 0,5%.

"Preconizăm o creştere medie a cererii de petrol în ţările ce nu fac parte din OECD de 2,2 mbz în al doilea semestru din 2023, China fiind cel mai mare contributor la acest avans al cererii de petrol", subliniază raportul.

OPEC estimează că, în 2023, lumea va consuma în medie 101,9 mbz, cu 2,34 % mai mult decât în 2022. Aceste estimări nu diferă faţă de cele din urmă cu o lună.

De asemenea, au rămas nemodificate calculele privind cantitatea de barili ce va fi cerută celor 13 membri ai organizaţiei, cifrată la 29,3 mbz.

OPEC şi cele zece ţări aliate, printre care şi Rusia, au decis să menţină şi să extindă cu un an, până la finele lui 2024, reducerile de producţie decise în octombrie 2022 şi în aprilie 2023 cu scopul de a susţine preţurile de pe piaţa de profil.