Guvernatorul BNR vrea, dar acum chiar nu mai poate să ajute guvernul

Când a fost nevoie de tiparniţă non-stop, în primul deceniu după "întâmplările" din decembrie 1989, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a fost acolo. Cetăţenii afectaţi de hiperinflaţie au fost doar victime colaterale ale "tranziţiei" către "capitalismul de cumetrie multilateral dezvoltat", pe care nu l-am depăşit nici astăzi.

De atunci a trecut ceva timp, iar cadrul de elaborare şi aplicare a politicilor monetare şi fiscale s-a schimbat radical, odată cu intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană.

S-a trecut şi la un nou nivel în ceea ce priveşte erorile de politică monetară şi de supraveghere bancară, care s-au "aliniat" tendinţei europene de ignorare a bulelor creditării.

După prăbuşirea economiei în 2009, politicile monetare şi fiscale de la noi au căpătat un profund caracter prociclic, în condiţiile în care tiparniţa pornită de Banca Centrală Europeană a "stimulat" scăderea artificială a dobânzilor în toate statele europene.

Masa monetară în sens restrâns (M1), formată din numerarul în circulaţie şi depozitele overnight, a crescut mult mai rapid decât Produsul Intern Brut (vezi grafic), adică s-au creat toate condiţiile pentru accentuarea presiunilor inflaţioniste.

Fără a ţine seama de aceste dezechilibre, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a scris recent un articol în presa financiară, unde susţine că "inflaţia din România nu mai are cauze monetare", iar "mişcarea preţurilor a primit impulsuri fără vreo legătură cu Banca Naţională", deoarece "politica monetară, departe de a împinge inflaţia în sus, a temperat-o".

Se poate să fie vorba despre o nouă paradigmă economică, pe care oficialii BNR o vor explica, desigur, şi premierului Viorica Dăncilă cu ocazia viitoarei întâlniri.

Conform ştirilor din presa online, premierul Dăncilă a declarat, după Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România, că "vom discuta şi despre inflaţie", exprimându-şi încrederea că "putem ţine lucrurile sub control".

La întâlnire va participa, probabil, şi ministrul de finanţe Eugen Teodorovici, în opinia căruia "nu sunt doar factori interni care au contribuit la creşterea inflaţiei".

Este adevărat, însă deprecierea leului, pe fondul adâncirii dezechilibrelor externe, a "amplificat" presiunile asupra preţurilor interne.

Problema dezechilibrelor externe poate fi rezolvată, însă, doar prin măsuri interne. Profesorul canadian Ralph Huenemann, de la University of Victoria, a scris, într-un articol din Asia & the Pacific Policy Studies, că "atâta vreme cât există un deficit masiv al bugetelor guvernamentale, intrările nete ale importurilor vor continua" şi "niciun preşedinte, fie el Donald Trump sau altul, nu poate schimba această realitate fără reducerea deficitului bugetar".

Da, este vorba despre relaţiile bilaterale dintre Statele Unite şi China, însă concluzia este valabilă pentru orice economie deschisă, mai ales una mică, iar autorităţile noastre nu înţeleg sau nu doresc să înţeleagă efectul negativ profund al incoerenţei fiscale asupra dezvoltării economice şi a cursului monedei naţionale.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat, de mai multe luni, că inflaţia va creşte. Poziţia sa este, într-un fel, greu de explicat, având în vedere că "stimulează" direct aşteptările inflaţioniste ale populaţiei, care ar fi trebuit temperate cu orice preţ.

Dificultatea dispare, însă, dacă interpretăm atitudinea conducătorului Băncii Naţionale ca "pregătire a terenului" şi construirea unui alibi pentru instituţia monetară a statului român.

În condiţiile actuale, chiar dacă ar dori acest lucru, guvernatorul şi Banca Naţională a României nu mai pot ajuta guvernul.

Poate fi oprită deprecierea monedei naţionale fără o creştere semnificativă a dobânzilor? Nicidecum, deoarece intervenţiile BNR pe piaţa valutară trebuie să fie foarte "fine". Dacă speculatorii internaţionali ar "simţi" o intervenţie în forţă, atunci acesta ar fi semnalul pentru un atac asupra monedei naţionale care ar goli rezervele valutare ale Băncii Naţionale.

Vor creşte, atunci, dobânzile? Da, însă BNR nu se va pune în poziţia celui care stabileşte tendinţa, ci a celui care o urmează, sperând, astfel, că îşi va conserva o minimă credibilitate.

Pentru guvern, tendinţa de creştere a dobânzilor a devenit acută. La ultima licitaţie pentru titluri de stat, guvernul a împrumutat, în cadrul redeschiderii emisiunii cu ISIN-ul RO1720DBN072, 500 de milioane de lei la un randament mediu de 3,51%, în condiţiile în care rata cuponului este de 2,3%.

La emisiunea iniţială a acestor obligaţiuni cu maturitatea în octombrie 2020, în august 2017, randamentul mediu a fost de 1,88%, conform datelor de la BNR.

Licitaţia anterioară, pentru redes­chiderea emisiunii RO1823DBN025, cu maturitatea în iunie 2023 şi un cupon de 4,25%, s-a încheiat cu un eşec, după atragerea a 500 de milioane de la bănci în ianuarie 2018, la un randament de 4%.

Conform programului de emisiune anunţat, guvernul ar fi trebuit să împrumute 7,855 miliarde de lei de la începutul anului. A împrumutat doar 5,6 miliarde, cu aproape 30% mai puţin, pe fondul creşterii semnificative a costurilor de finanţare, care a condus la înregistrarea a 4 licitaţii eşuate. Astfel, în mai puţin de două luni, autorităţile guvernamentale au depăşit cu mult "performanţa" din 2017, când s-au înregistrat 3 eşecuri în primele 9 luni ale anului.

Dacă oficialii guvernamentali merg la BNR pentru a cere stăvilirea inflaţiei, atunci nu ştiu ce îşi doresc, cel puţin din punct de vedere al respectării programului de guvernare. Oricum nimeni nu pare să mai ştie care este acesta.

Dar rezultatele pozitive nu sunt excluse. Într-o glumă care circulă pe reţea de mai mulţi ani, guvernatorul Isărescu este întrebat, la frizer, despre criza internaţională şi situaţia economiei noastre. Exasperat, Mugur Isărescu doreşte să afle motivul interesului arătat de frizer. "Când vă întreb, vi se ridică părul şi îl tai mai bine", îi răspunde acesta.

Poate că un profesionist, adică un frizer, ar fi binevenit şi la întâlnirea dintre conducerea BNR şi oficialii guvernamentali, astfel încât aceştia să înţeleagă mai bine înţelesul noţiunii de "haircut", înainte de a continua drumul către falimentul suveran prin actualele "politici" economice.