Guvernele din zona euro vor fi afectate de inflaţia ridicată

Inflaţia rapidă din zona euro va afecta în timp finanţele publice, se arată într-un studiu publicat astăzi de Banca Centrală Europeană (BCE), deşi unii analişti susţineau că guvernele ar putea profita, deoarece datoria este la un nivel ridicat şi cresc veniturile din taxe, potrivit Agerpres.

În cazul unei perioade în care inflaţia este la un nivel acceptabil şi fără ajustări automate ale cheltuielilor, nivelul datoriei blocului comunitar ar scădea într-adevăr, dar şocul energetic, încetinirea economiei, regulile rigide privind cheltuielile fac ca poziţia fiscală a guvernelor să fie deja afectată negativ după un an, explică BCE.

"Totuşi, în următorii ani, presiunile asupra cheltuielilor se vor intensifica şi vor compensa beneficiile pe partea de venituri, ducând la o deteriorare a echilibrului bugetar în 2024", adaugă sursa.

Deşi în mod normal inflaţia majorează veniturile din taxe, impulsionarea veniturilor de pe urma şocului energetic este modestă, afectând profitabilitatea companiilor, reducând ritmul de creştere al economiei şi punând presiune pe cheltuielile publice.

"Mai mult, reacţia de politică monetară cerută pentru evitarea şocului cauzat de inflaţie duce la efecte secundare semnificative, la majorarea dobânzilor plătite pentru datoria guvernamentală", susţine BCE.

Instituţia spune că aproximativ o treime din cheltuielile guvernamentale sunt de asemenea indexate, în principal în funcţie de inflaţie, astfel încât creşterea preţurilor forţează automat guvernele să cheltuiască mai mult.

Cheltuielile excesive ale guvernelor, menite să atenueze efectele inflaţiei, sunt doar temporare şi vor fi reluate, astfel încât inflaţia va scădea extrem de lent, continuă sursa citată.

"Impactul asupra creşterii (al cheltuielilor masive) ar urma să fie pozitiv doar în 2022, înainte de a fi uşor negativ în 2023 şi extrem de negativ în perioada 2024-2025", avertizează BCE.

După ce a atins un vârf de 10,4% în luna octombrie, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut timp de trei luni consecutive, pentru ca în ianuarie să ajungă la 8,5%, graţie moderării tarifelor la energie şi deblocării lanţurilor de aprovizionare.

Începând din luna iulie a anului trecut, BCE a înăsprit drastic politica monetară, majorând dobânzile de referinţă de cinci ori cu un total de trei puncte procentuale, o creştere fără precedent în istoria instituţiei. Obiectivul gardienilor euro este, în principal, acela de a frâna cererea consumatorilor, pentru a opri creşterile de preţuri.