Guvernul a mai pus câţiva lei pentru domeniul educaţiei şi anunţă că astfel de iniţiative vor mai avea loc în viitorul apropiat. Costul standard pentru fiecare antepreşcolar, preşcolar sau elev pentru anul în curs creşte de la 6.386 de lei la 6.834 de lei în baza unei hotărâri aprobate de Executiv. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria: "Guvernul a decis fonduri mai consistente alocate educaţiei. Prin hotărârea aprobată astăzi, costul standard pentru fiecare antepreşcolar, preşcolar sau elev pentru anul în curs creşte de la 6.386 lei la 6.834 de lei. Costul se aplică pentru toate cheltuielile cu salarii, sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale în bani, care sunt stabilite prin lege alături de contribuţiile aferente acestora. Majorarea este de 7% în raport cu anul trecut şi are loc în condiţiile creşterii salariilor în sistemul de învăţământ, ca urmare a aplicării prevederilor OUG 168 din 2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare". Potrivit acestuia, în plus, prin hotărârea adoptată, valoarea costului standard pentru fiecare antepreşcolar, preşcolar sau elev pentru anul 2023 privind cheltuielile cu pregătirea profesională, evaluarea periodică a elevilor şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar bunuri şi servicii creşte de la 485 la 570 de lei. "O creştere de peste 17% faţă de anul precedent, care include indicii preţurilor de consum în luna octombrie 2022, faţă de octombrie 2021", a precizat acesta.
Pe de altă parte, coordonatorul Departamentului pentru dezvoltare durabilă din Guvernul României, consilierul de stat Laszlo Borbely, a declarat, la Timişoara, că din cele 17 obiective cuprinse în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, prioritară pentru ţara noastră este educaţia: "Noi am făcut prin strategie şi prin planul de acţiune, pentru fiecare, începând cu Educaţia, continuând cu Sănătatea, cu mai puţină sărăcie, cu foamete zero, aşa cum este nominalizat în Agenda 2030. Ne ocupăm de toate domeniile care sunt în România. Educaţia mi se pare prioritatea zero. Avem foarte multe iniţiative, am scos pentru şcolile profesionale manuale suplimentare în gastronomie şi altele. Fiecare trebuie să facă mai mult în zona aceasta, cel mai important este să schimbăm mentalităţile, să vedem ce facem cu viaţa noastră pentru a o prelungi şi atunci decidenţii trebuie să vină cu acele propuneri care să ajute această dezvoltare durabilă. Am început să avem o legătură mai strânsă cu localul, autorităţi şi cetăţeni". În cadrul unei dezbateri regionale în care a fost prezentat progresul în implementarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, oficialul guvernamental a arătat că au fost realizate 50 de barometre prin care au fost chestionaţi cetăţenii cu privire la dezvoltarea durabilă, dar şi că a demarat proiectul de pregătire a 2.000 de experţi în acest domeniu.