GUVERNUL CÎŢU PREGĂTEŞTE ORDONANŢA AUSTERITĂŢII: Sporuri eliminate, gratuităţi anulate, vouchere neacordate

Valoarea punctului de pensie rămâ­ne la valoarea aprobată anul trecut - 1442 lei -, nu vor mai fi emise în acest an vouchere de vacanţă pentru bugetari, sporurile din prefecturi vor fi eliminate, iar studenţii nu vor mai beneficia de gratuitate la trans­portul pe calea ferată şi vor fi nevoiţi să achite 50% din valoarea biletului de călătorie, sunt măsurile trecute în ordonanţa de urgenţă care s-a aflat, ieri, în primă lectură, pe ordinea de zi a şedinţei de guvern. Conform premierului Florin Cîţu este o ordonanţă menită să coreleze cheltuielile bugetare cu cele trecute în proiectul de buget de stat ce va fi pus în dezbatere publică, pentru a ne asigura că ţinta de deficit bugetar pentru acest an va fi cea propusă, în jurul a 7% din Produsul Intern Brut (PIB).

"Este vorba despre o ordonanţă de urgenţă pentru reducerea cheltuielilor structurale, care se află pe circuitul de avizare. În privinţa pensiilor, vorbim despre un punct de pensie care a fost modificat din motive electorale şi care ar fi trebuit să fie majorat din nou în luna septembrie. Rectificăm această problemă şi punctul de pensie va creşte de la 1 ianuarie 2022, aşa cum a fost şi până acum. Pensiile cresc anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală salarială aplicată în anul respectiv. Efortul suplimentar bugetar pentru creşterea pensiilor cu 14% este deja de 8 miliarde lei în acest an. Dacă adăugăm şi efortul bugetar de anul trecut, efortul se ridică la 19,2 miliarde lei cu creşterea punctului de pensie.

În afara acestuia, menţionez că s-au dublat, faţă de în urmă cu patru ani, cheltuielile cu asistenţa socială şi cu salariile, ajungând la 110 miliarde lei la finalul lui 2020.

Este nevoie de măsuri structurale. Evoluţia economiei naţionale este sub lupa agenţiilor de rating şi a partenerilor internaţionali şi, din cauza măsurilor luate de PSD în perioada 2017-2019, suntem singura ţară din Uniunea Europeană aflată în procedură de deficit excesiv. Mai mult, în 2021, majoritatea ţărilor din UE vor reduce deficitul cu aproape 6%. Şi noi trebuie să ne facem partea. Trebuie să lăsăm ipocrizia deoparte şi să ne dăm seama că aşa nu se mai poate. Vorbim despre cheltuieli care nu mai pot fi susţinute de această economie, cheltuieli care au fost crescute din pix, care nu vor fi tăiate, dar vor fi plafonate. Începem cu o creştere a venituri cu 13% şi o creştere a cheltuielilor cu doar 5%, recalibrând astfel bugetul", a declarat prim-ministrul Florin Cîţu după şedinţa de guvern.

Şeful Executivului a precizat că a fost prelungită valabilitatea voucherelor de vacanţă emise în 2019 şi 2020 care nu au fost utilizate anul trecut din cauza pandemiei, iar valoarea economică a acestora se ridică la 2,4 miliarde lei. În schimb, anul acesta nu vor fi emise vouchere de vacanţă, ci abia în 2022.

În privinţa anulării gratuităţii la transportul pe calea ferată pentru studenţi, premierul a menţionat că aceştia vor putea călători achitând 50% din valoarea biletului. El a arătat că nicio ţară din Uniunea Europeană nu are gratuitate 100% pentru astfel de călătorii pentru studenţi. Din datele prezentate de Florin Cîţu am reţinut că facilitatea cea mai mare este oferită de Cehia - studenţii achită doar 25% din valoare, iar cea mai mică este în Grecia, unde nu există gratuitate. În rest, Belgia, Franţa, Croaţia, Ungaria au reducere de 50% pentru studenţi la transportul pe calea ferată, iar Austria practică o reducere de 60%.

Referitor la sporurile salariale din sectorul public, şeful Guvernului a precizat că în ordonanţa de urgenţă care se află pe circuitul de avizare şi care a fost pe ordinea de zi în primă lectură sunt eliminate doar sporurile încasate de angajaţii prefecturilor.

"Sporurile nu sunt în ordonanţă, nici indemnizaţia pentru hrană. Vom merge în Parlament cu acestea, pentru a fi siguri că nu vor fi ulterior contestate. Sporurile vor fi modificate prin lege de către Parlament. Vor fi depuse amendamente la OUG 226/2020 aprobată la finalul anului trecut şi acolo vor fi trecute. Vom discuta în Parlament şi legea salarizării unice în sectorul bugetar, unde vom reveni asupra unor sporuri acordate. (...) Am făcut o centralizare a sporurilor şi sunt bucuros că şi Violeta Alexandru, fostul ministru al Muncii, are sporurile detaliate pentru a le discuta şi a elimina o parte din ele în Parlament. (...) Prin măsurile pe care le luăm, vor rămâne mai mulţi bani în sectorul privat, la companii şi angajaţii acestora. Reducerile vor duce la rămânerea a 3,3 miliarde lei în sectorul privat. Nu vom creşte taxele. Asta înseamnă că nu vor fi afectaţi cetăţenii şi companiile private. Este un an în care estimăm creştere economică", a precizat premierul Florin Cîţu.

• Reducerea cheltuielilor bugetare, reflectată în bugetul de stat

Şeful Guvernului a precizat că reducerea unor cheltuieli structurale se va regăsi în proiectul de buget de stat pus în dezbatere publică şi care ar urma să fie aprobat de Executiv săptămâna viitoare.

"Creşterea economică este estimată de Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză la 4,3%, cu un PIB de 1116 miliarde lei. Acest PIB este cam la fel cu cel de anul trecut şi similar cu cel din 2019. Avem trei ani cu PIB constant, dar în care cheltuielile bugetare au crescut. Deficitul bugetar pentru acest an va fi de maximum 7,16%, iar ajustarea lui duce la un deficit ESA evaluat de Comisia Europeană, de agenţiile de rating şi de partenerii internaţionali la aproape 8,2% din PIB. Anul trecut am avut un deficit ESA de 9,1% din PIB. Ajustarea pentru 2021 este de doar 1% din PIB faţă de anul trecut, iar cei din Comisia Europeană nu sunt foarte fericiţi cu această ajustare şi va trebui să le dovedim că suntem credibili. De aceea venim şi cu o proiecţie bugetară pentru anul 2022. Revenirea sub 3% deficit pe cash şi ESA va avea loc în 2024. Pentru anul 2022 estimăm un deficit de 5,84% pe cash si 6,36% pe ESA, în 2023 - 4,37% pe cash şi 4,68% pe ESA şi în 2024 - 2,89% pe cash şi 2,9% pe ESA. Deci este un program de stabilizare a finanţelor publice pe următorii patru ani şi de a reveni la un deficit de sub 3%.Veniturile cresc anul acesta cu 13% faţă de anul trecut, ceea ce inseamnă 32,86% din PIB, dar în ele se regăseşte o mare parte din veniturile amânate anul trecut prin eşalonări fiscale, care vor fi încasate în cursul acestui an", a trasat premierul Florin Cîţu coordonatele financiare în care este întocmit proiectul de buget de stat pentru anul în curs.

El a susţinut că bugetul din acest an se va axa pe finanţarea investiţiilor, care anul trecut au cunoscut o creştere de 10 miliarde lei faţă de 2019, ajungând la 53,50 miliarde lei, din care 46% reprezintă investiţii făcute pe fonduri europene.

"Continuăm în aceeaşi direcţie şi în 2021. Investiţiile vor creşte la aproape 61 miliarde lei şi vom avea un procent mai mare de 50% - 60% din fonduri europene şi restul de la buget. Proiectul de buget este construit în jurul creşterii investiţiilor, stopării unor cheltuieli bugetare şi reducerii altor cheltuieli şi al eliminării risipei banului public. La Sănătate vom continua programele în 2021 şi mai apar cheltuieli privind plata vaccinului şi campania de vaccinare care sunt prinse deja în proiectuld e buget. (...) În privinţa reformării companiilor de stat, fiecare ministru va veni cu un plan de restructurare care va fi aprobat de Guvern. Sunt companii care înregistrează pierderi de ani de zile. Subvenţiile în acest sector sund duble sau de patru ori mai mari comparativ cu anul 2016, majoritatea pentru că s-au dublat cheltuielile cu salariile, fără să existe însă şi un echivalent în perfomanţa companiilor respective", a arătat premierul Florin Cîţu.

El a precizat că nu există divergenţe în coaliţia de guvernare privind proiectul bugetului de stat, dar a recunosc că există miniştri care ar fi vrut mai multe fonduri, dar în acest moment nu ne permite ţinta asumată pentru deficitul bugetar. Şeful Guvernului a precizat însă că sunt ministere care au un buget mai mare decât anul trecut, cum ar fi Ministerul Transporturilor unde majorarea bugetară se ridică la 1,5 miliarde lei, în special datorită banilor alocaţi pentru investiţiile în infrastructura rutieră şi feroviară. Premierul Florin Cîţi a mai spus că din deficitul bugetar estimat la 7,16%, aproape 4% reprezintă măsuri de ajutare a economiei şi a domeniului sănătăţii.

• Divergenţele politice - motiv de tergiversare a aprobării bugetului de stat?

Se pare însă că lucrurile nu sunt chiar aşa cum au fost prezentate de premierul Florin Cîţu. Surse din cadrul coaliţiei de guvernare au declarat ieri că miniştrii USR-PLUS sunt nemulţumiţi că nu vor primi sumele solicitate şi au ameninţat că nu vor vota bugetul aşa cum a fost întocmit de Ministerul Finanţelor Publice.

Cu toate acestea, vicepremierul Dan Barna a declarat că nimeni nu e mulţumit de bugetul pentru acest an, însă acesta este unul "de responsabilitate, prin care România trebuie să se aşeze pe un traseu de redresare economică".

Şi vicepremierul Kelemen Hunor a declarat că ţinta bugetară de 7,1% este una curajoasă, astfel încât să nu fie afectate nici salariile, nici pensiile, dar nici investiţiile, iar sporul va rămâne în interiorul venitului lunar.

"În ceea ce priveşte investiţiile, investiţiile mari, în domeniile esenţiale - infrastructură, economie, atragerea investitorilor -, sunt asigurate în 2021 şi din PNRR sunt convins că multe domenii vor avea finanţarea necesară, fiindcă este nevoie de o creştere economică. Atât se poate în 2021, fiindcă de la 10% să cobori la 7,1% este un efort. Cam aceştia sunt banii pe care îi putem distribui, cheltui în 2021, astfel încât nici salariile, nici pensiile, dar nici investiţiile să nu fie oprite sau să aibă de suferit. Dacă s-ar fi putut mai mult, s-ar fi făcut mai mult", a afirmat Kelemen Hunor.

Întrebat ce măsuri vor fi luate pentru a ţine sub control deficitul, Kelemen Hunor a răspuns: "În primul rând cheltuielile nu trebuie să fie mai mari decât putem să ne permitem. Şi am discutat în coaliţie, dar acest lucru sigur îl vom mai discuta în continuare când proiectul de lege ajunge în Parlament, să scoatem voucherele de vacanţă pentru 2021. Este o singură măsură care înseamnă peste un miliard şapte sute de milioane de lei. În acest moment, voucherele din 2020 şi o parte din 2019 sunt în buzunarele oamenilor, pot fi folosite în 2021. Am spus doar o singură măsură prin care putem reduce cheltuielile în 2021.Vor fi şi restructurări în administraţia centrală, vor fi măsuri pe parcursul anului".

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, a spus că nu ştie de existenţa vreunor nemulţumiri în interiorul guvernului cu privire la proiectul de buget, dar a menţionat că, în general, au fost "decizii grele" legate de buget.

"Suntem într-un an în care, să fim cinstiţi, nu ne putem comporta ca şi cum nu am avut nimic. Am avut o criză economică generată de pandemie, am avut o reducere la veniturilor la bugetul statului şi la bugetul asigurărilor de stat. Şi bugetul trebuie construit, de asemenea, ţinând cont de rigorile care sunt impuse de tratatul UE şi de faptul că există declanşată procedura de deficit excesiv şi ca atare noi trebuie să respectăm toate ţintele de deficit care au fost negociate cu partenerii noştri", a spus Ludovic Orban.

Liderul PNL a menţionat că obiectivul prin acest buget este relansarea economică, "care să se bazeze pe o creştere a investiţiilor, a absorbţiei fondurilor europene, pe o adoptare cât mai rapidă a Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă".

"Orice ministru trebuie să înţeleagă că suntem în situaţia în care suntem, că trebuie să facă reforme, să restrângă cheltuielile necesare şi să utilizeze în mod eficient resursele pe care le au la dispoziţie şi, de asemenea, să maximizeze capacitatea de utilizare a fondurilor europene pentru atingerea obiectivelor din programul de guvernare", a punctat Ludovic Orban.

În schimb, reprezentanţii PSD susţin că bugetul pregătit de guvernul Cîţu este unul al austerităţii, care va afecta negativ veniturile tuturor cetăţenilor.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Marius Budăi, fost ministru al Muncii, susţine într-un comunicat de presă că bugetul pregătit de Guvern este unul care prevede tăieri de venituri pentru simplii cetăţeni.

"Politica de îngheţări şi tăieri pe care o pregăteşte premierul Cîţu va submina încrederea în perspectiva economică, iar fără încredere orice economie intră în cercul vicios al austerităţii. Salariaţii şi pensionarii ameninţaţi că li se îngheaţă sau li se taie din venituri vor cumpăra mai puţin şi vor renunţa la anumite investiţii în propria gospodărie. Vorbim aici de angajaţii din sectorul privat, care vor fi primele victime ale politicii de austeritate. Şomajul lor va pune presiune pe buget. Se vor încasa mai puţine taxe pentru că vor fi mai puţini plătitori. Dar vor creşte cheltuielile pentru indemnizaţiile de şomaj şi va veni din nou premierul Cîţu să ne spună că «nu sunt bani» sau că «nu se poate»", afirmă Marius Budăi.

El susţine că există soluţii, prezentate de PSD în bugetul alternativ pe care l-a întocmit şi l-a publicat recent. Conform acestuia este posibilă majorarea veniturilor pentru populaţie concomitent cu o creştere economică peste aceea înregistrată în celelalte state membre ale Uniunii Europene.