Guvernul îşi asumă sinuciderea politică

• Ample manifestaţii de protest şi grevă generală din 31 mai ,

Guvernul a decis, ieri, să îşi asume răspunderea, în faţa Parlamentului, pe măsurile de austeritate necesare pentru reducerea deficitului bugetar.

Executivul va prezenta, în Legis-lativ, după avizul Consiliului Economic şi Social (n.r. a cărui şedinţă va avea loc, probabil, vineri), două proiecte de lege care vizează reducerea cheltuielilor publice şi reforma pensiilor.

Măsurile de reducere a cheltuielilor publice vizează, în principal, reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15% şi au ca scop încadrarea în ţinta de deficit bugetar, stabilită cu FMI, de 6,8% din PIB.

Proiectul de lege privind reforma pensiilor prevede recalcularea pensiilor în funcţie de principiul contributivităţii şi reevaluarea pensiilor de invaliditate.

Tot ieri, Guvernul a decis să aprobe scrisoarea de intenţie către Fondul Monetar Internaţional de avizarea căreia depinde eliberarea celei de-a cincea tranşe din acordul stand-by, de 850 milioane euro.

• Salariul şi pensia minimă nu vor fi afectate

Primul-ministru Emil Boc a subliniat, la finalul şedinţei Coaliţiei de guvernare, de la Palatul Victoria, că salariile nu vor scădea, însă, sub nivelul minim de 600 lei. Nici pensiile nu vor scădea sub nivelul pensiei minime garantate de 350 lei, iar pensiile militarilor nu vor coborî, în urma recalculării, sub limita de 3.000 lei. De asemenea, venitul minim garantat va fi restrâns şi aplicat doar acelor persoane care sunt, după spusele premierului, "cu adevărat în nevoi".

Premierul a făcut aceste precizări în condiţiile în care fusese stabilit ca pensia minimă garantată să scadă de la 350 lei, la 300 lei, însă împotriva acestei măsuri s-au pronunţat, vehement, partenerii de guvernare de la UDMR şi susţinătorii din Parlament de la UNPR. Ultimii chiar au condiţionat păstrarea pensiei minime garantate de 350 lei de continuarea sprijinirii Guvernului în Parlament.

• Măsurile de austeritate, până la 31 decembrie 2010

Măsurile de austeritate vor fi aplicate până la 31 decembrie 2010, în condiţiile în care începând cu anul viitor vor fi aplicate Legea pensiilor şi modificările la Legea salarizării.

Totodată, şi indemnizaţia de creştere a copilului va fi diminuată, temporar, până la reluarea creşterii economice, cu 15%, deşi iniţial fusese stabilită să fie redusă cu 25%.

De asemenea, de reduceri salariale nu vor scăpa nici angajaţii din companiile de stat. Cu toate că reducerile salariale din societăţile de stat nu au fost cuprinse în scrisoarea de intenţie cu FMI, ele vor fi puse în practică prin reevaluarea fiecărui buget, iar bugetele societăţilor de stat cu pierderi vor fi reevaluate diferit. Totodată, conform premierului, Executivul va reduce numărul de agenţii guvernamentale şi aparatul administrativ.

• 63% din buget, cheltuieli cu pensiile şi salariile

Premierul Emil Boc a subliniat că în ţara noastră, 63% din totalul bugetului sunt cheltuieli cu salarii şi pensii în condiţiile în care alte ţări mai dezvoltate alocă pentru acest gen de cheltuieli sub 50% din bugete.

Emil Boc a declarat, potrivit Agerpres: "Astăzi trebuie să aducem peste opt miliarde de euro să ne finanţăm deficitul. Anul viitor de unde vom aduce 12 sau 14 miliarde de euro să ne finanţăm deficitul dacă noi nu-l reorientăm spre locuri de muncă, investiţii şi activitate economică?".

De asemenea, potrivit premierului, ţara noastră are, încă, un nivel de îndatorare mai scăzut decât alte ţări însă întâmpină dificultăţi de finanţare a deficitului.

Emil Boc a justificat necesitatea reformelor: "Putem duce ţara aceasta la un nivel de îndatorare peste orice limită admisă, cu menţiunea că nu ştiu cum vom putea găsi resurse de finanţare a unui asemenea deficit pe termen scurt, mediu şi lung. Ţara este, încă, la un nivel de îndatorare mai scăzut decât alte ţări din UE, numai că acum s-a agravat foarte mult situaţia europeană. Noi nu suntem la 60% nivel de îndatorare publică, dar vedem că şi în condiţiile în care suntem la un nivel de îndatorare de 31% avem greutăţi în finanţarea deficitului".

Declaraţia sa vine în contextul în care Spania a făcut o emisiune de obligaţiuni pe pieţele internaţionale şi nu a găsit finanţare de la bănci.