Guvernul îşi numără "neperformanţele" din managementul privat

Managementul profesionist implementat la companiile de stat a constituit tot timpul subiect de controversă între boardul numit în fruntea societăţilor cu capital de stat şi acţionarii acestora, respectiv ministerele în subordinea cărora se află.

Mai mult, pontenţialii candidaţi de calibru care ar fi vrut să participe la procesul de selecţie pentru managementul profesionist la companiile publice s-au speriat de presiunile politice la care pot fi supuşi şi au renunţat la intenţia de a ocupa poziţii de conducere în astfel de societăţi.

După ce investitorii au cerut în mai multe ocazii o analiză din care să reiasă cât de oportună a fost implementarea Ordonanţei privind guvernanţa corporativă în companiile de stat, subliniind, la unison, că politicul a continuat să se implice în conducerea acestor societăţi şi după numirea "managementului profesionist", premierul Victor Ponta a decis să formeze o comisie care să evalueze activitatea "managerilor privaţi".

Doar că membrii acestei comisii vor fi aceiaşi miniştri care au aprobat sau nu, după caz, obiectivele pe care noii şefi ai companiilor vizate şi le-au propus pentru eficientizarea respectivelor societăţi, în marea lor majoritate cu probleme.

În opinia lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, înfiinţarea unei comisii inter-ministeriale nu este cea mai bună soluţie pentru evaluarea implementării Ordonanţei 109/2011.

"Ar fi trebuit ca această comisie să fie una independentă de forţa politică, altfel vom avea un conflict de interese", susţine reprezentantul Consiliului Fiscal, care ne-a spus că, la nivelul discuţiilor cu delegaţia FMI, a fost lansată ideea ca această activitate să fie externalizată unei comisii fără influenţe politice.

Domnia sa ne-a spus că, încă de când a fost implementată această ordonanţă, interferenţa politică a fost foarte puternică în acest proces, fiind descoperite o serie de contracte dezavantajoase pentru companiile de stat.

Ionuţ Dumitru ne-a precizat: "Reforma în cadrul societăţilor publice a întâmpinat foarte multe provocări, existând o serie de discuţii legate de schimbarea managementului şi de intervenţia politicului. Deşi sunt şi rezultate pozitive la unele companii, cele mai multe informaţii legate de efectele acestui program sunt negative. Cred că în multe cazuri managerii aleşi au fost de bună calitate, deşi, în boarduri, 2-3 dintre cei şase membri păreau să vină din partea politicului. Cu toate acestea, ulterior numirii unui manager, s-a constatat existenţa unor contracte dezavantajoase pentru companie, fiind descoperite interesele existente la nivel politic. Astfel, de cele mai multe ori, au apărut conflicte între managerii privaţi şi clasa politică".

Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, politicienii continuă, încă, să intervină în modul de implementare a gurvenanţei corporative, "deşi important ar fi să i se dea mandat boardului să-şi ducă la îndeplinire obiectivele".

Şi mediul de afaceri este de aceeaşi părere. Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), a reiterat că acţionariatul de stat a intervenit tot timpul în activitatea managerilor, fără să-i lase să-şi ducă la final mandatele.

• Victor Ponta - preşedintele noii comisii interministeriale

Decizia premierului Victor Ponta de a aproba Comisia interministerială pentru monitorizarea şi implementarea prevederilor OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice a fost deja publicată în Monitorul Oficial.

Membrii noii comisii sunt miniştrii Finanţelor Publice, Economiei, Societăţii Informaţionale, Justiţiei şi Departamentului pentru Energie, precum şi reprezentanţii Secretariatului General al Guvernului şi Cancelariei primului-ministru.

Respectivii miniştri vor putea fi înlocuiţi de secretari de stat, cu aprobarea premierului, acesta din urmă fiind preşedintele comisiei. La rândul său, Victor Ponta va putea fi reprezentat de un consilier de stat, desemnat în acest sens. Vicepreşedintele comisiei va fi ministrul Transporturilor.

Comisia va solicita ministerelor sau instituţiilor administraţiei centrale care au în autoritate întreprinderi publice, stadiul implementării OUG 109/2011 şi va analiza datele privind lichiditatea, solvabilitatea şi funcţionalitatea întreprinderilor publice în cazul cărora au fost implementate prevederile legale privind guvernanţa corporatistă.

De asemenea, noua entitate va analiza cauzele rezultatelor economico-financiare negative în cazul întreprinderilor publice vizate şi va examina modul în care ministerele şi instituţiile administraţiei centrale care în subordine întreprinderi de stat îşi îndeplinesc rolul de autoritate tutelară, în special cu privire la respectarea competenţei consiliului de administraţie şi a directorilor de a adopta deciziile de administraţie şi deciziile de conducere ale com-paniilor de stat.

Ministerele şi instituţiile publice vor înainta lunar rapoarte secretariatului Comisiei cu privire la funcţionarea şi îmbunătăţirea activităţii întreprinderilor de stat în cazul cărora a fost implementată guvernanţa corporativă.

Comisia are obligaţia să informeze periodic Guvernul cu privire la realizarea obiectivului fixat şi să formuleze propuneri de amendare a cadrului legal în scopul îmbunătăţirii performanţei economico-financiare a societăţii.

Comisia se va reuni lunar, în şedinţe ordinare, sau ori de câte ori este necesar, în şedinţe extraordinare convocate de premier.

La lucrările comisiei pot participa, în calitate de invitaţi, experţi independenţi specializaţi în recrutarea resurselor umane, reprezentanţi ai mediului de afaceri, mediului economic şi societăţii civile.

• Lionăchescu: "Guvernanţa corporativă, o struţo-cămilă ce nu poate funcţiona, având o problemă de gândire fundamentală"

Companiile de stat unde a fost schimbat de cele mai multe ori "managementul privat" sunt cele din domeniul transporturilor.

Dan Şova, fostul ministru de resort, a demis conducerile mai multor companii din subordinea Ministerului Transporturilor, printre acestea numărându-se CFR Marfă, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) şi Tarom, demiterile foştilor admnistratori fiind făcute pe criterii de legalitate, după cum a afirmat Şova la vrea respectivă. Acesta a menţionat: "Am discutat cu FMI şi reprezentanţii Comisiei Europene toate aceste chestiuni de legalitate, imperative. Le-am pus la dispoziţie rapoartele. Foştii manageri nu şi-au indeplinit nici măcar cerinţele pe care eram obligaţi să le îndeplinim, în urma acordului cu FMI".

Raportul corpului de control al Ministerului Transporturilor, început în 24 decembrie 2013 şi finalizat pe 6 mai 2014, indică o serie de nereguli în administrarea CNAB, documentele fiind înaintate DNA, potrivit fostului ministru de resort.

Se pare că Dan Şova ar fi transmis reprezentanţilor FMI că intenţionează să scoată companiile controlate de Ministerul Transporturilor de sub incidenţa guvernanţei corporative, forurile internaţionale refuzând această propunere.

"Am arătat Fondului Monetar Internaţional, în întâlnirea pe care am avut-o, că au fost foarte multe situaţii în care managementul privat al companiilor nu a respectat hotărârile adunării generale ale acţionarilor, luate în conformitate cu înţelegerile şi cu angajamentele luate de Guvernul României faţă de Fondul Monetar Internaţional prin intermediul scrisorilor de intenţie. Am spus că este foarte dificil să-mi ceri să respect anumite lucruri atât timp cât managementul privat asupra căruia eu, ca ministru, nu am nicio putere, refuză să facă anumite lucruri, şi da, am spus că, din punctul meu de vedere, personal, deci nu este un punct de vedere oficial al Guvernului, există cel puţin câteva entităţi din domeniul transporturilor care ar trebui scoase de sub managementul privat", a declarat Şova la vremea respectivă.

În opinia lui Doru Lionăchescu, preşedintele Capital Partners, guvernanţa corporativă a fost "cel mai bun numitor comun prin care s-a putut evita privatizarea".

Domnia sa ne-a spus, recent, în cadrul unui interviu: "Mie nu mi-a plăcut acest proiect încă de când se vorbea despre el, pentru că nu este nici privatizare, nici management de stat, este un fel de struţo-cămilă. Arată cât de puţin informaţi şi cât de atenţi la realităţile economice sunt şi finanţatorii internaţionali. Şi-au făcut o iluzie dacă şi-au putut imagina că într-o administraţie publică profund coruptă şi clientelară pot fi create astfel de insule de profesionalism. De fapt, guvernanţa corporativă cred că a fost rezultatul unei negocieri - organismele internaţionale au cerut privatizare şi s-au lovit de refuzul Guvernului, după care au negociat o soluţie de genul acesta, care este clar că nu funcţionează".

Consultantul subliniază că analizele de care avem nevoie ar trebui să fie obiective şi să exprime clar faptul că, dacă o companie în cadrul căreia a fost implementat "managementul privat" a făcut profit, acel profit s-a datorat funcţionării acestui management şi nu altor circumstanţe cum ar fi reducerea tarifelor de energie, de exemplu.

În opinia domniei sale, interferenţele politice în modul în care a fost implementată această ordonanţă au putut fi observate în structura Consiliilor de Administraţie a societăţilor publice, doar unul sau doi membri fiind din afara sistemului, iar restul - tot din sistem.

"Statul şi managerii privaţi au ţeluri total diferite, iar programul este un eşec pe linie, puţinele rezultatele pozitive fiind accidente", conchide Doru Lionăchescu, acesta considerând că guvernanţa corporativă este un program care nu poate funcţiona, având o problemă de gândire fundamentală.

Referitor la independenţa "managerilor profesionişti" faţă de clasa politică, cei mai mulţi dintre miniştrii vizaţi nu sunt de acord cu acest lucru.

Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru energie, a precizat, în luna aprilie: "Eu vreau să impun în companii reguli de guvernanţă corporativă, dar prin asta nu trebuie să se înţeleagă faptul că acţionarul majoritar nu mai are nimic de spus în strategia respectivei companii. Managerii trebuie să aibă libertate în decizii pe activităţile operaţionale, dar în cadrul unui sistem şi a unui contract de mandat pe care-l stabilesc acţionarii".

Guvernul s-a angajat, în faţa Fondului Monetar Internaţional (FMI), să implementeze un "management profesionist" la companiile de stat încă de la prima scrisoare de intenţie adresată conducerii Fondului, în cadrul actualului acord de timp preventiv încheiat cu acesta, în iunie 2011.

Prin scrisoarea convenită cu reprezentanţii delegaţiei FMI, companiile care beneficiază de "management profesionist" sunt Nuclearelectrica, CFR SA, CFR Marfă, CFR Călători, Telecomunicaţii CFR, Electrificare CFR, Comeplexul Energetic Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz şi Metrorex, Guvernul declarându-şi intenţia să extindă prevederile ordonanţei şi celorlalte societăţi publice. În aceste condiţii, prima companie de stat unde au fost numiţi "manageri privaţi" a fost Tarom, aceasta fiind şi societatea unde au avut loc cele mai multe dispute între şeful companiei şi Consiliul de Administraţie.