EnglishEuroparlamentarii români Ramona Mănescu (PNL) şi Victor Boştinaru (PSD) au declarat, în cadrul unui seminar pe teme legate de absorbţia fondurilor europene că România ocupă ultimul loc la acest capitol, conform Mediafax, relatează Antena3.ro.
Astfel, dintr-un total de 3,68 de miliarde pentru fonduri sociale, România a reuşit să atragă 14,16%, ocupând penultimul loc între statele europene la acest capitol. Singurul stat care se plasează mai jos la acest capitol este Malta, cu o rată de absorbţie de 13,76%.
Din cele 15,53 miliarde de euro alocate României ca fonduri pentru dezvoltare regională şi fonduri de coeziune, autorităţile au atras, până la 1 martie 2011, 13,43%, fiind pe ultimul loc între ţările europene.
România poate atrage fonduri europene din totalul sumelor alocate până în 2013.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Romania, o tara marginala. De ce?
(mesaj trimis de Constantin Radut în data de 09.04.2011, 14:22)
România, o ţară marginală. De ce?
Ne dorim ori nu, vrem sau nu vrem România trece printro grava criza de identitate. Naţională si internaţională. Morala si economică. Politică si socială.
Nu cu multă vreme în urma, un jurnalist belgian vorbea în fata studentilor de la SNSPA despre România ca tara lui Renault Logan.
Comemorarea revoluţiei ungare de la 1848 a avut mai mare fast în Transilvania decat în pusta maghiară.
Europa vorbeşte de ţiganii români, "patria" acestora fiind adesea identificata cu spaţiul dintre Carpaţi si Dunăre.
Criza economică în interiorul Uniunii Europene are drept criterii de referinţă si România, unde au avut loc cele mai mari curbe de sacrificiu, cu adanci urmări asupra stării de viata si civilizatie a populatiei.
In organismele regionale, unionale si internaţionale, vocea României a amuţit. Pariul cu Marea Neagră, pe care miza preşedintele Basescu acum 5-6 ani este vetust sau, oricum, si-a pierdut sorgintea românească, dacă a avuto vreodată. Marile magistrale energetice visate din Dealul Cotrocenilor, ca replică la proiectele Rusiei, nu mai figureaza nici pe hartie. In Uniunea Europeană am ajuns oaia neagră, nu doar din perspectiva economică ci si al relaţiilor bilaterale si comunitare. La reuniunile Consiliului de miniştri al UE- un organism rezervat şefilor de stat si primilor miniştri -, şeful Guvernului de la Bucuresti nu este cunoscut, din lipsa de participare. Niciun punct de vedere al României nu este de luat in seama. Probleme sunt multe, de la noua politică agricolă a uniunii, pana la integrarea sau nu a Turciei sau altor state. Dacă totuşi au fost ieşiri la rampă ale autoritatilor romane acestea au fost, mai degraba, ţâfnoase si iritante. A se vedea (cele mai recente) intrarea în spaţiul Schengen sau participarea la coaliţia anti-Ghadaffi.
In spaţiul francofon, România - tara latină - nu se manifesta nicicum. Cu prilejul Zilei Internationale a Francofoniei, din acest an, MAE roman a dat un comunicat prost scris în limba română si lipsit de conţinut. Pentru ca adevărate manifestări organizate cu si alături de români si alti francofoni nu au avut loc.
România este printre puţinele state membre ale UE care nu a aderat la Organizaţia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE). De altfel, potrivit site-ului acestei instituţii, România nu mai figureaza nici printre candidate, asa cum se intampla acum vreo 10 ani.
La ONU, "vocea" României nu s-a m ai auzit de multă vreme.
De ce a devenit România un stat marginal în Europa si în lume nu este dificil de identificat.
-Nu avem un guvern autentic si viguros, care sa exprime, punctual si tactic-strategic, pozitia tarii în probleme regionale, comunitare si internaţionale.
-Nu avem un minister de externe capabil sa faca fata ofensivei antiromanesti (dacă aceasta exista?!) sau/si sa identifice o pozitie proprie intereselor romanesti in interiorul si exteriorul granitelor.
-Nu avem decat un presedinte de stat lipsit de diplomatie, de charisma, de inspiratie politică internaţională, adesea cu poriniri autocrate.
-Nu avem o opozitie capabila sa elaboreze si sa propuna romanilor alternative economice, sociale, de partenariat intern si extern.