GUVERNUL SE FINANŢEAZĂ DIN CE ÎN CE MAI GREU Ministerul Finanţelor a reuşit să atragă doar 1,9 miliarde lei de pe piaţa primară, în luna iunie

Guvernul României îşi finanţează din ce în ce mai greu deficitul bugetar, cel puţin pe piaţa primară administrată de către BNR, Finanţele reuşind să atragă prin licitaţii doar 1,9 miliarde de lei în iunie, adică 43% din planificarea de la debutul lunii. În ciuda faptului că bugetul a fost adoptat încă din debutul anului, ceea a oferit vizibilitate băncilor, împrumuturile de la bănci în lei au fost extrem de slabe în acest an în contextul inflaţiei ridicate şi al aversiunii la risc din pieţele de capital.

Necesarul brut de finanţare estimat la început de an este de 145,4 miliarde de lei, iar până acum sub jumătate din acest necesar - care va fi revizuit cel mai probabil în creştere la rectificarea bugetară - a fost acoperit. În primele şase luni din 2022, Ministerul Finanţelor s-a împrumutat aproximativ 70 de miliarde de lei, aici fiind incluse şi împrumutul din PNRR din debutul anului. Circa jumătate din suma împrumutată până acum în acest an a fost atrasă prin emisiunile de datorie de pe pieţele externe.

Împrumuturile slabe în lei din iunie - doar două emisiuni de titluri de stat au fost suprasubscrise, iar alte trei au fost eşuate complet ceea ce arată un interes foarte mic pentru obligaţiunile emise de guvern - au fost compensate de emisiunile de titluri de stat Fidelis, derulate prin Bursa de Valori Bucureşti (BVB), prin care Ministerul Finanţelor a atras 1,44 miliarde de lei, care duce totalul pe luna iunie la 3,4 miliarde de lei.

Dificultăţile de finanţare a deficitului explică măsurile fiscale de majorare de taxe şi impozite anunţate săptămâna trecută, despre care analiştii spun că anunţă noi măsuri similare pentru anul 2024.

Pentru luna iulie, administraţia a planificat împrumuturi de pe piaţa internă în valoare de 4,3 miliarde de lei, dar perspectiva pentru împrumuturile statului continuă să fie una dificilă având în vedere aversiunea puternică la risc din pieţele internaţionale, deficitul public extrem de ridicat şi mai ales deficitul de lichiditate din piaţa bancară care în martie ca exemplu a fost de -10 miliarde de lei. Analiştii anticipează că sistemul bancar va rămâne într-o poziţie de deficit pentru întreg restul anului având în vedere angajamentele Băncii Naţionale a României (BNR) pentru un control ferm al lichidităţii, care este aşteptată să intervină punctual în piaţa doar în anumite momente de tensionare puternică.

Dobânzile de împrumut ale statului au scăzut uşor în ultima săptămână pe scadenţele medii şi lungi însă rămân la cele mai ridicate niveluri din ultimii 13-14 ani. Costul pe 10 ani (RO10Y) se situa vineri la un nivel de 8,83% în piaţa secundară. Per total, toată curba randamentelor la titlurile de stat în lei (inclusiv costul de finanţare pe 1 an) se află la un nivel de peste 8,5%, iar dobânda pe 10 ani a depăşit în urmă cu câteva săptămâni 9%. Dinamica dobânzilor va rămâne dependentă de dinamica economică: în SUA şi în Germania dobânzile au scăzut puternic în ultima săptămână din cauza riscului de recesiune care s-a accentuat pentru marile economii ale lumii.

Până acum nici dobânzile, care sunt în continuare la niveluri record pentru ultimul deceniu, nici trecerea datoriei naţionale peste pragul de 50% din PIB în acest an nu au stăvilit apetitul guvernului de a se îndatora în detrimentul reducerii cheltuielilor bugetare. Ziarul BURSA a scris în multiple ocazii cum îndatorarea generaţiilor viitoare se face în mare parte pentru plata salariilor din sectorul public şi a pensiilor (peste 80% pondere ca cheltuieli în veniturile fiscale ale bugetului) şi că orice creşteri de venituri se plătesc din împrumuturi atât timp cât nu se schimbă regimul fiscal sau nu se reduce risipa bugetară şi elimină evaziunea.

De menţionat că Ministerul Finanţelor mai are scadenţe mari - sume ce trebuie plătite către investitori prin refinanţare - în august (circa 11 miliarde de lei) şi în ultimele două luni din an (cumulat aproximativ 19 miliarde de lei), scadenţe care trebuiesc refinanţate.

Din necesarul brut de finanţare estimat de 145,4 miliarde de lei, 77 miliarde de lei reprezintă deficitul bugetar (5,8%) estimat (lipsa de venituri din buget acoperită din împrumuturi), iar sumele pentru refinanţarea datoriei sunt în creştere puternică în 2022 şi ajung la un estimat de 68,4 miliarde de lei.

În acelaşi timp, costurile de finanţare pentru mediul privat şi populaţie au urcat şi ele la noi maxime al ultimilor 10 ani, ROBOR la 3 luni crescând vineri la 6,47%. Creşterea costului capitalului vine atât pe fondul inflaţiei galopante la nivel intern cât şi pe fondul semnalelor de la BNR şi alte bănci centrale importante privind continuarea de o manieră agresivă a majorărilor de dobândă. BNR are miercuri următoarea şedinţă de politică monetară, iar analiştii anticipează cel puţin o majorare de 75 de puncte de bază a dobânzilor.