Guvernul vrea să abroge legea care i-a interzis lui Dragnea să fie premier

Actualizare 20:20 Ministrul Justiţiei: "Dacă proiectul Codului administrativ nu prevedea excepţia (ca persoanele condamnate penal şi reabilitate să facă parte din Guvern n.r.), efectul juridic era absolut acelaşi"

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a explicat azi, că, dacă proiectul Codului administrativ nu prevedea excepţia vizând posibilitatea ca persoanele care sunt condamnate penal, dar au fost reabilitate, să poată face parte din Guvern, efectul juridic era absolut acelaşi, pentru că faptele contra păcii şi umanităţii şi cele săvârşite de foştii torţionari sunt imprescriptibile, potrivit News.ro.

Tudorel Toader a afirmat: "Părerea mea este următoarea: şi dacă proiectul de act normativ nu prevedea acea excepţie, efectul juridic era absolut acelaşi, pentru că noi în România şi în sistemele juridice în general avem două mari categorii de fapte: fapte prescriptibile şi fapte imprescriptibile. Cele imprescriptibile sunt cele contra păcii şi omenirii. Cele prescriptibile sunt toate celelalte".

Ministrul Justiţiei a explicat că în Codul Penal sunt mai multe texte de lege care se referă la reabilitare şi că avem o reabilitare de drept şi una judecătorească. Acesta a explicat că reabilitarea de drept survine când cel condamnadat a suferit o pedeapsă cu amendă, una de până la doi ani sau o pedeapsă cu suspendare. La împlinirea termenului dispar decăderile, interdicţiile care rezultă din condamnare.

Tudorel Toader a explicat: "Nu ne aflăm în faţa unei posibile ordonanţe de urgenţă, ci în faţa unui act normativ care va parcurge procedura normală de legiferare". Acesta a afirmat că proiectul reuneşte 20 de legi, acte normative care sunt în câmpul activ al legislaţiei naţionale în prezent, cu scopul de a crea reglementări previzibile şi clare.

Tudorel Toader a adăugat: "Acest proiect de Cod administrativ se află în dezbatere publică din 8 noiembrie 2016. Deci, dacă vreţi, nu e un proiect de act normativ elaborat de actualul Guvern, ci unul preluat, pentru sistematizarea, ordonarea, structurarea reglementărilor specifice din domeniu".

Ministrul Justiţiei a subliniat că proiectul de Cod administrativ este un proiect de lege, nu de OUG, astfel că va parcurge toată procedura de adoptare a unei legi organice, conform sursei. Acesta a amintit că la Curtea Constituţională a existat o dezbatere despre imprescriptibilitatea faptelor contra umanitaţii şi anume cele ale torţionarilor. Curtea Constituţională a constatat că şi aceste fapte sunt imprescriptibile.

(C.R.)

-------

Actualizare 16:15 MDRAP: "Introducerea acestei prevederi nu reprezintă o iniţiativă a actualei Coaliţii de guvernare"

Proiectul privind Codul administrativ, care stabileşte că persoanele condamnate penal pot ocupa funcţii în Executiv după reabilitare, a fost elaborat şi pus în dezbatere de Guvernul Cioloş, şi nu reprezintă o iniţiativă a actualei coaliţii, deşi îşi însuşeşte prevederile, care ţin cont de jurisprudenţa CCR şi de Codul penal, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAP), trimis Redacţiei.

În document se arată: "Proiectul de act normativ privind Codul Administrativ a fost elaborat şi introdus în dezbatere publică la data de 8 noiembrie 2016, cu două luni înainte de venirea la guvernare a actualei coaliţii politice (...) La acea dată, proiectul Codului Administrativ, propus şi angajat de fostul cabinet condus de domnul prim-ministru Dacian Cioloş, conţinea în aceeaşi formă şi articolul privind amendarea Legii 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. Prin urmare, introducerea acestei prevederi nu reprezintă o iniţiativă a actualei Coaliţii de guvernare. Introducerea la acea dată a prevederilor legate de amendarea Legii 90/2001 a fost motivată de necesitatea de actualizare a legislaţiei privind administraţia publică centrală şi locală în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale din ultimii ani şi corelarea cu alte acte normative cu incidenţă în administraţia publică".

Guvernul precizează că reabilitarea, condiţiile şi efectele acesteia sunt reglementate de Codul Penal, iar în ceea ce priveşte modificarea uneia dintre condiţiile necesare pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului se arată că, potrivit Codului Penal, articolul 169, aliniatul 1, reabilitarea "face să înceteze decăderile şi interdicţiile, precum şi incapacităţile care rezultă din condamnare".

Modificarea vine astfel din "necesitatea de a duce claritiate textului juridic din actuala Lege 90/2001". Guvernul citează şi din argumentaţia CCR, care a arătat că Legea 90 trebuie modificată.

În comunicat se arată: "Menţionăm ca toate prevederile actului normativ au fost elaborate de un grup de lucru format din experţi ai ministerelor de linie şi ai altor instituţii abilitate în procedurile de avizare. De asemenea, subliniem că în procesul de elaborare a actelor normative este obligatorie respectarea dispoziţiilor enunţate de Curtea Constituţională, inclusiv cele cuprinse în Decizia CCR numărul 304/2017".

Codul Administrativ reuneşte 20 de acte normative în vederea clarificării prevederilor, asigurării aplicării lor unitare şi neinterpretabile, precum şi eliminării contradicţiilor, redundanţelor şi situaţiilor de vid legislativ, conform sursei.

(M.I.)

--------

Cabinetul condus de Mihai Tudose a pregătit un proiect legislativ, intitulat Codul Administrativ, care prevede abrogarea legii care nu permite persoanelor condamnate penal să fie membri ai Executivului.

Potrivit proiectului elaborat de Guvern, pot face parte din Guvern persoanele care "nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea".

Proiectul vine în urma deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) care a stabilit că pot deveni miniştri persoanele care au fost reabilitate, amnistiate sau dacă fapta pentru care au suferit o condamnare a fost dezincriminată.

Potrivit Legii 90/2001, aflate în prezent în vigoare, pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor stabileşte că "pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate (...)".

Proiectul elaborat de Guvern prevede, la articolul 651:

"În termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentului Cod se abrogă următoarele acte normative: (...)

(1), c) Legea nr. 90/2001 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare".

Proiectul de act normativ pregătit de Guvernul Tudose va trebui, însă, aprobat de Parlament, acolo unde PSD şi ALDE deţin majoritatea.

Liviu Dragnea a primit, în aprilie 2016, o condamnare de doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul "Referendumul", cu un termen de încercare de patru ani, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind una definitivă.

Legea 90/2001 nu i-a permis liderului PSD să revendice funcţia de premier, după câştigarea alegerilor parlamentare, în decembrie 2016.

Potrivit prevederilor Codului Penal, reabilitarea preşedintelui PSD se poate produce cel mai devreme în anul 2023 (reabilitarea are loc după termenul de încercare, plus încă 3 ani dacă persoana condamnată nu a săvârşit alte infracţiuni).