iBanFirst: Cum influenţează declinul euro companiile de comerţ din România

Ponderea euro în plăţile internaţionale a scăzut de la 38% la 23%, în timp ce dolarul american rămâne puternic, cu o cotă de 42%. Creşterea accelerată a Chinei în ultimele decenii împreună cu trendul de internaţionalizare a yuanului vin în detrimentul Europei şi în special al zonei euro, în condiţiile în care Statele Unite continuă să reprezinte 25% din PIB-ul mondial, conform unui comunicat de presă al iBanFirst.

De-euroizarea şi ascensiunea yuanului prezintă mai multe implicaţii pentru companiile de comerţ din România, potrivit iBanFirst, unul dintre principalii furnizori globali de servicii de schimb valutar şi plăţi internaţionale pentru companii, prezent în 10 ţări europene. În acest context, adaptabilitatea şi gestionarea eficientă a riscurilor valutare devin factori cheie pentru menţinerea competitivităţii pe pieţele internaţionale.

Unde dispare euro?

De la criza financiară din 2008 nu a existat niciun an fără discuţii despre declinul dolarului american. Realitatea este însă cu totul alta. Nu dolarul, ci euro este cel care pierde rapid teren pe piaţa internaţională a plăţilor. Potrivit celor mai recente date ale Societăţii pentru Telecomunicaţii Financiare Interbancare Mondiale (SWIFT), publicate la sfârşitul lunii septembrie, ponderea euro în plăţile internaţionale a scăzut de la 38% la începutul anului 2023 la 23% în prezent. În schimb, dolarul american ocupă în continuare prima poziţie, cu 42% din plăţile globale.

Factorii care conduc la de-euroizare

Scăderea cotei euro reflectă reorientarea energetică a Europei în urma războiului din Ucraina, odată cu prăbuşirea importurilor de gaze ruseşti plătite în euro. De asemenea, declinul monedei începând cu 2023 este influenţat şi de alţi factori, cum ar fi scăderea schimburilor comerciale intraeuropene şi competitivitatea redusă a companiilor europene, agravată de creşterea costurilor energetice.

Investitorii străini percep zona euro ca o regiune în declin geografic, îmbătrânită şi cu o creştere lentă sau chiar în recesiune, fapt confirmat de scăderea semnificativă a intrărilor de capital în zona euro începând cu acest an.

Această tendinţă de de-euroizare este posibil să se intensifice pe termen scurt. Existenţa euro în finanţele internaţionale este ameninţată de un dolar american dominant, un yuan chinezesc în creştere şi alte monede minore. Potrivit iBanFirst, declinul dolarului american ramane un mit atât timp cât economia americană se menţine puternică.

Cum afectează de-euroizarea companiile româneşti de comerţ

Scăderea ponderii euro în plăţile internaţionale poate influenţa activitatea companiilor de comerţ din România în mai multe moduri:

Creşterea costurilor de schimb valutar: Companiile care fac afaceri cu parteneri din zona euro pot întâmpina costuri suplimentare de conversie valutară dacă tranzacţiile se realizează în alte monede. Aceasta poate afecta rentabilitatea şi competitivitatea acestora pe piaţa europeană.

Volatilitatea cursurilor valutare: Schimbările în structura monedelor utilizate în comerţul internaţional pot duce la o mai mare volatilitate a cursurilor de schimb. Companiile româneşti se pot proteja cu ajutorul unei strategii eficiente de gestionare a riscului valutar pentru a minimiza impactul fluctuaţiilor valutare asupra afacerilor lor.

Reducerea marjelor de profit: O scădere a utilizării euro în tranzacţii poate afecta preţurile şi marjele de profit ale companiilor, deoarece costurile şi veniturile pot fi afectate de schimbările valutare.

Diversificarea pieţelor de import/export: Companiile pot avea în vedere să îşi diversifice pieţele de import/export pentru a compensa schimbările în structura valutară. Identificarea şi accesarea altor pieţe internaţionale poate contribui la menţinerea sau creşterea volumului de afaceri.

Yuanul chinezesc, în creştere

Datele Swift relevă, de asemenea, trendul de internaţionalizare treptată a yuanului chinezesc. Ponderea monedei chineze în plăţile internaţionale a atins un maxim istoric de 3,47%. Deşi acest procentaj este încă relativ modest, trendul de creştere este evident, în special datorită încheierii acordurilor de schimb valutar cu băncile centrale ale principalilor parteneri comerciali ai Chinei. În plus, în ultimele trimestre, mai multe ţări emergente au adoptat yuanul ca monedă de decontare pentru comerţul bilateral cu China (Brazilia, Argentina, Rusia etc.). Analistii iBanFirst estimeaza ca că ponderea yuanului în plăţile internaţionale va creşte cu aproximativ 5% în perioada următoare.

"În ultimii ani, companiile chineze au manifestat o mai mare deschidere în acceptarea plăţilor în yuani de la partenerii comerciali europeni. Cu toate acestea, companiile româneşti se află încă în faza de explorare a beneficiilor, iar majoritatea rămân rezervate în ceea ce priveşte înlocuirea plăţilor în dolari americani, predominant din cauza incertitudinii asociate monedei chineze. Companiile care adoptă această practică pot negocia preţuri mai avantajoase, însă instrumentele financiare pentru acoperirea riscului valutar rămân o necesitate pentru a menţine marjele de profit la nivelurile planificate", declară Alin Latu, Country Manager iBanFirst România.

Pe de o parte, viteza de internaţionalizare a yuanului pe termen lung depinde de capacitatea Chinei de a-şi revigora economia, aspect care prezintă numeroase incertitudini. Perioada post Covid a marcat apogeul încetinirii economiei chineze din ultimul deceniu. Dacă în trecut, China putea să-şi stimuleze creşterea prin utilizarea creditării ca pârghie, în actualul peisaj economic, injectarea de credite ar conduce doar la umflarea bulelor speculative, pe care autorităţile chineze se străduiesc să le diminueze încă din 2010.

Devalorizarea yuanului chinezesc reprezintă o altă pârghie discutată de participanţii pe piaţă încă din vară. Însă aceasta nu numai că ar contrazice acţiunile recente ale autorităţilor chineze de susţinere a yuanului pe pieţele onshore şi offshore, prin intermediul acţiunilor băncilor publice chineze, dar ar putea intensifica exodul de capital, aşa cum s-a întâmplat după devalorizarea eşuată din august 2015. O astfel de mişcare ar putea întârzia cu câţiva ani obiectivul pe termen lung al guvernului chinez de internaţionalizare a yuanului.