IDEI PENTRU IEŞIREA DIN ZONA "LOW COST" Dinamismul economiei îl putem obţine din cercetare şi inovaţie

• Codruţ Pascu ("Roland Berger"): Autorităţile ar trebui să se concentreze pe câteva industrii strategice

Economia ţării noastre a cres-cut cu peste 420 miliarde lei în ultimul deceniu. De la un Produs Intern Brut (PIB) de 152 miliarde lei în anul 2002, am ajuns, anul trecut, la o dimensiune a economiei care a depăşit 578 miliarde lei. Ritmul de creştere a fost susţinut, accelerând aproape neîntrerupt până în anul 2008, pentru ca, anul următor, sub povara crizei financiare care a cuprins cea mai mare parte a lumii, economia să se contracteze cu aproape 13 miliarde lei. Ultimii doi ani au adus revenirea pe traiectoria de creştere, ţara noastră reuşind, în 2011, să depăşească aşteptările, cu un PIB în urcare cu 2,5%. Factorii care au contribuit cel mai mult la aceste rezultate au fost agricultura şi exporturile, care au avut, ambele, rezultate foarte bune, în condiţiile date.

Pentru acest an, perspectivele sunt mai puţin optimiste. Ţara se află în recesiune tehnică, după ce, în ultimul trimestru al anului trecut şi în primul trimestru al anului în curs, a înregistrat scăderi faţă de trimestrele precedente. Faţă de trimestrul întâi al lui 2011, economia a crescut cu 0,3%, în serie brută, respectiv cu 0,8%, în serie ajustată sezonier, în perioada ianuarie-martie 2012.

Organizaţiile financiare internaţionale şi-au redus estimările cu privire la ascensiunea PIB în acest an. Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit, în februarie, prognoza de creştere a ţării noastre, la 1,5-2%, după ce, la începutul anului, estima un avans al economiei de 1,8-2,3%. Prognoza de primăvară a Comisiei Europene (CE) a fost de 1,4-1,5%, însă este posibil ca această valoare să sufere corecţii, ne declara, în luna iunie, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Niculae Idu. Banca Mondială şi-a redus, la rândul său, estimările, de la 1,5%, în ianuare, la 1,2%, în iunie. Cele mai pesimiste aşteptări par a fi cele ale Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care vede o creştere de doar 0,8% în acest an.

Guvernul pare, de asemenea, că intenţionează să revizuiască în jos prognoza de 1,5% pentru acest an.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) estimează o urcare de 1,7% pentru 2012, valoare pe care Consiliul Fiscal o consideră ca fiind optimistă.

Nici pentru anul viitor aprecierile nu sunt dintre cele mai pozitive. BERD estimează o creştere de 1,8%, faţă de 2,6%, în timp ce Banca Mondială şi-a coborât prognoza de la 3% la 2,8%.

CNP se aşteaptă la creşteri de 3,1%, 3,4% şi 3,6% pentru următorii trei ani.

Principalele cauze care stau la baza revizuirilor descendente se referă la problemele economice din zona euro şi la tensiunile care există pe pieţele financiare internaţionale. Acestora li s-au adăugat, recent, tensiunile politice interne, care afectează activitatea de guvernare.

Este puţin probabil ca sursele de creştere din 2011 să mai joace acelaşi rol şi în acest an. În condiţiile în care zona euro, care este cel mai mare partener comercial al ţării noas-tre, se află în recesiune, este de aşteptat ca exporturile să se diminueze. Afectată de secetă, producţia agricolă pare că se va reduce de aproape cinci ori în acest an.

• Depindem de evoluţia Uniunii Europene

Pe termen mediu, evoluţia economică a ţării noastre urmează să fie, în continuare, puternic afectată de condiţiile din zona euro şi din Uniunea Europeană (UE), în ansamblul său, în care cuvintele de ordine, pentru următorii ani, sunt "disciplină bugetară" (cel puţin, ăsta este sloganul).

Această consolidare a bugetelor statelor membre ar urma să conducă la o reducere a cheltuielilor publice, ceea ce ar însemna că guvernele ar dis-pune de mai puţini bani pentru inves-tiţii.

În cazul în care, în zona euro, revenirea economiei se va produce într-un ritm lent, cererea pentru exporturile ţării noastre, care se îndreaptă către piaţa unică, în proporţie de peste 70%, are şanse reduse să accelereze.

Fluxurile investiţionale, care, de asemenea, au drept sursă principală spaţiul comunitar, s-au redus dramatic în ultimii ani. Dacă, în anul 2008, acestea au fost de aproape 9,5 miliarde euro, în anul următor au scăzut de aproape trei ori. Declinul investiţiilor străine directe (ISD) a continuat şi în ultimii doi ani, când în ţară au intrat doar 2,24 miliarde euro, în 2010, respectiv 1,92 miliarde euro, în 2011. Anul acesta, după cinci luni, valoarea intrărilor de capital depăşeşte cu puţin jumătatea nivelului înregistrat în perioada similară a anului trecut, fiind de doar 465 milioane euro, iar aşteptările nu sunt foarte optimiste, având în vedere climatul internaţional.

Următorii ani vor fi, probabil, caracterizaţi de prudenţă din partea companiilor, ceea ce înseamnă, în cel mai bun caz, un apetit investiţional moderat, iar concurenţa dintre ţări pentru atragerea de capital, mai acerbă.

• Spaţiul extra-comunitar, susţinător al creşterii economice viitoare?

În aceste condiţii, pentru ţara noastră o soluţie ar putea să o reprezinte o mai puternică orientare către spaţiul extra-comunitar, atât pentru promovarea exporturilor, cât şi pentru atragerea de investiţii. Eforturile în acest sens au fost, însă, mai degrabă timide, în ciuda declaraţiilor oficiale.

Dintre ţările membre ale grupului BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), de care Guvernul a precizat că intenţionează să se apropie, cele mai puternice relaţii le avem cu Rusia, care are o serie de investiţii de mari dimensiuni în ţara noastră, precum Alro, TMK sau Mechel.

Cea mai semnificativă investiţie chineză, estimată la un miliard de dolari, este de domeniul viitorului şi va presupune construirea noului grup energetic de minimum 500 MW de la Rovinari.

Relaţiile comerciale şi investiţionale cu India şi Africa de Sud ocupă poziţii mărunte în ierarhia ţării noas-tre, iar cele cu Brazilia sunt aproape inexistente.

De asemenea, grupuri de investitori din zona Orientului Mijlociu şi a Golfului Persic s-au declarat nemulţumite de dificultăţile pe care le întâmpină, atunci când doresc să facă afaceri în ţara noastră.

• Fondurile europene în perioada 2014-2020, sub zodia eficienţei

Una dintre cele mai importante surse de finanţare pentru economia ţării noastre, pe termen lung, urmează să fie fondurile europene. Performanţele în atragerea acestora au fost, până în prezent, foarte scăzute, iar, în ciuda îmbunătăţirii rezultatelor, la finele exerciţiului financiar aferent perioadei 2007-2013 gradul de absorbţie este de aşteptat să fie unul modest.

Marile companii din România au anunţat investiţii pentru creşterea competitivităţii economice, parte a acestora fiind finanţată prin accesarea de fonduri europene.

Spre exemplu, Alro a încheiat, anul trecut, cu Ministerul Economiei, Comeţului şi Mediului de Afaceri, în calitate de autoritate de management pentru Programul Operaţional Sectorial "Creşterea competitivităţii economice" un contract de finanţare pentru derularea proiectului "Consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin achiziţionarea de utilaje de finisare table şi benzi din aluminiu şi aliaje".

Proiectul, în valoare de 43,63 milioane lei, din care 17,18 milioane nerambursabili, este cofinanţat prin FERD.

Perioada de implementare este de 32 de luni.

Producătorul de aluminiu a inves-tit, de la privatizarea din 2002, peste 640 de milioane de dolari, din care 341 de milioane de dolari în tehnologie, pentru creşterea capacităţii de producţie de bunuri cu valoare adăugată mare şi a făcut investiţii financiare de peste 300 de milioane de dolari.

La nivelul Alro Group, numărul de angajaţi a rămas relativ constant, de circa 3.400.

Pentru perioada de programare 2014-2020, Comisia Europeană (CE) pune accent pe cheltuirea eficientă a banilor europeni.

Criza actuală a arătat că simpla atragere de fonduri nu garantează îmbunătăţirea performanţelor economiilor, statele cele mai afectate fiind beneficiari neţi de finanţare comunitară.

De aceea, o atenţie sporită urmează să fie acordată valorii adăugate pe care banii atraşi o generează pentru comunitatea respectivă.

CE intenţionează să lanseze, luna viitoare, o nouă politică industrială, axată pe inovaţie şi utilizarea eficientă a resurselor, o politică prin care oficialii europeni doresc ca UE să se poziţioneze în fruntea unei noi revoluţii industriale.

Planul este parte a Strategiei Europa 2020, lansată de Comisie în anul 2010, şi presupune o serie de măsuri care să fie adoptate la nivel comunitar, precum şi unele care vizează nivelul naţional.

Comisia Europeană se angajează să îmbunătăţească mediul de afaceri european, prin reducerea costurilor de tranzacţionare pentru operatorii economici, să promoveze concentrările economice (clustere), să promoveze restructurarea sectoarelor aflate în dificultate spre activităţi orientate către viitor şi să susţină aceasta prin regimul ajutoarelor de stat şi a Fondului de Ajustare la Globalizare.

De asemenea, CE doreşte ca tehnologia şi metodele de producţie care reduc consumul de resurse naturale să fie tot mai utilizate în spaţiul comunitar, iar investiţiile în resursele naturale disponibile la nivel european să crească.

Alte măsuri stipulate în strategie vizează promovarea internaţionalizării întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), în condiţiile în care marea majoritate a acestora activează doar pe plan naţional, şi îmbunătăţirea modului în care standardizarea contribuie la creşterea competitivităţii industriei europene.

Statele membre trebuie, conform Strategiei Europa 2020, să sporeas-că gradul de atractivitate al mediului de afaceri, în special pentru IMM-urile inovatoare, preconizind acordarea de stimulente pentru inovare prin sistemele de achiziţii de publice.

Alte sarcini ale guvernelor presupun reducerea poverii administrative, îmbunăţirea legislaţiei, mai buna aplicare a legilor care privesc drepturile de autor, precum şi o colaborare mai strânsă cu organizaţiile patronale, asociaţiile profesionale, mediul academic şi societatea civilă.

• Codruţ Pascu ("Roland Berger"): Inovaţia, sursa creşterii economice pe termen mediu şi lung

Inovaţia ar trebui să se afle la baza creşterii economice a ţării noas-tre în anii care vin, consideră Codruţ Pascu, Managing Partner "Roland Berger Strategy Consultants (RBSC) Black Sea Region".

Domnia sa este de parere că, pentru a ne fructifica potenţialul uriaş de creştere, este nevoie să trecem de la o zonă europeană "low-cost", la una dinamică, inovatoare: "Aşadar, înainte ca avantajul nostru de cost să se erodeze, trebuie să ne orientăm spre dezvoltarea unor altor avantaje competitive. Iar acest fapt se poate realiza prin infrastructură şi inovaţie. Bineînţeles, nu se va întâmpla peste noapte, după cum nici avantajul nostru de cost nu se va eroda pes-te noapte. Totuşi, trebuie să ne pregătim din timp pentru momentul în care se va întâmpla - şi cred cu tărie că România are toate premisele şi capacitatea să devină o economie bazată pe inovaţie, dacă va şti să îşi utilizeze resursele, acţionând din timp, printr-o politică industrială coerentă, focusată şi corect aplicată".

Concentrându-ne pe inovare, nu doar că vom deveni mai atractivi pentru investitorii străini, dar vom dezvolta companii internaţionale proprii, arată Codruţ Pascu.

Pentru a intra pe acest drum, este nevoie, însă, de eforturi susţinute, în condiţiile în care avem de depăşit o serie de provocări, atrage atenţia reprezentantul "RBSC". Investiţiile în cercetare - dezvoltare, atât cele publice, cât şi cele private, nu au cres-cut mai mult decât rata anuală a PIB-ului în ultimii zece ani de dinaintea crizei, iar aceasta a anihilat şi uşoara majorare a ponderii lor în economie, subliniază Codruţ Pascu.

Având în vedere că finanţarea companiilor de tip start-up se obţine extrem de greu, în condiţiile în care împrumuturile bancare au stagnat puternic, finanţarea de pe pieţele de capital este practic non-existentă, iar antreprenorii locali nu dispun de o cultură financiară într-atât de dezvoltată, încât să apeleze alte surse, este necesară crearea şi implementarea unui cadru strategic coerent şi stabil care să favorizeze investiţiile pe termen mediu şi lung în infrastructură şi cercetare - dezvoltare, este de părere domnia sa.

Măsurile luate de-a lungul timpului, pentru susţinerea marilor companii industriale autohtone, au fost, cel mai adesea, punctuale, supuse schimbărilor dese şi lipsite de o strategie pe termen lung, care să le reunească pe toate, consideră Codruţ Pascu.

Ca să realizeze consolidarea bugetară necesară în următorii ani, Guvernul ar trebui să îşi concentreze eforturile pe câteva proiecte de investiţii clare, pe care să le prioritizeze pe baza impactului estimat, pe care să le evalueze la un preţ corect şi să le finanţeze în mod inteligent, recomandă Codruţ Pascu.

Dezvoltarea industriei autohtone pe termen mediu şi lung ar trebui să aibă drept element central conceptul de concentrare (cluster) industrială, potrivit directorului regional al "Roland Berger", care a explicat: "Guvernul trebuie, în acest sens, să se concentreze pe câteva (două-trei) industrii strategice (alese, în principal, împreună cu mediul privat), care ar putea pe viitor să devină competitive la nivel global. Concret, trebuie să identifice tehnologiile cheie pentru aceste industrii şi să sprijine dezvoltarea institutelor de cercetare şi universităţilor pe baza acestor criterii, oferind, astfel, viitoa-relor industrii în formare, atât potenţiali parteneri de cercetare - dezvoltare, cât şi forţă de muncă bine pregătită. În categoria stimulentelor îndreptate către inovaţia în mediul privat, companiile ar trebui încurajate să investească în R&D şi producţie cu valoare adăugată mare. În plus, birocraţia administrativă ar trebui mult simplificată, iar schimbările de orice fel (la nivel fiscal, la nivel de proceduri, formulare etc.) ar trebui să devină mult mai predictibile. Competiţia în cercetare şi educaţie ar trebui, de asemenea, încurajată, alături de susţinerea unor asocieri public - private în derularea proiectelor de cercetare - dezvoltare".

Sectoarele industriale în care ţara noastră poate să dezvolte un avantaj competitiv şi care pot susţine creşterea economică pe termen mediu şi lung sunt, în opinia lui Codruţ Pascu, industria auto, industria echipamentelor de telecomunicaţii, indus-tria IT, precum şi sectorul energetic.

• Ajutoare de stat pentru stimularea investiţiilor mari

Până la debutul următoarei perioa-de de programare, Guvernul ţării noastre are stabilite, pentru actuala perioadă de finanţare, fonduri destinate stimulării investiţiilor private.

Abordarea se bazează pe trei piloni: proiecte mari de investiţii, IMM-uri şi microîntreprinderi.

Susţinerea investiţiilor mari se realizează printr-o serie de scheme de ajutor de stat, cele mai semnificative din ultimii ani fiind schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile şi schema de ajutor de stat privind dezvoltarea regională prin stimularea inves-tiţiilor.

Prima schemă, care se implementează în perioada 2009-2013, are alocat un buget de un miliard euro, până în prezent fiind aprobată acordarea a aproape 250 milioane euro.

Nivelul ajutorului aferent unui proiect este de cel mult 40% din cos-turile eligibile, însă nu mai mult de 22,5 milioane euro, pentru regiunea Bucureşti - Ilfov, respectiv de maxim 50% din costurile eligibile, fără să depăşească 28,125 milioane euro, pentru celelalte regiuni.

Condiţiile de eligibilitate presupun ca o investiţie cuprinsă între 5 şi 10 milioane euro să creeze minimum 50 locuri de muncă, o investiţie de 10 - 20 milioane euro, minimum 100 locuri de muncă, una de 20 - 30 milioane euro, minimum 200 locuri de muncă, iar o investiţie care depăşeşte 30 milioane euro să ducă la angajarea a cel puţin 300 de persoane.

Printre beneficiarii schemei de ajutor se numără "Dacia", "Remar", "Rombat", "International Automotive Corporation" şi "Lufkin Industries".

Cea de a doua schemă are un buget de 575 milioane euro şi perioada de implementare 2008-2012. Inves-tiţia trebuie să fie de minimum 100 milioane euro, iar costurile eligibile de 50 milioane euro. Numărul locurilor de muncă nou create trebuie să fie de cel puţin 500. Aportul beneficiarului trebuie să fie de cel puţin 25% din costurile eligibile, sub o formă care să nu facă obiectul unui alt ajutor public. Ajutoarele care depăşesc echivalentul în lei a 30 milioane euro, pentru regiunea Bucureşti - Ilfov, respectiv 37,5 milioane euro pentru celelalte regiuni, urmează să fie notificate, individual, Comisiei Europene (CE).

Până în prezent, unicul beneficiar al schemei este Complexul Energetic Turceni, care a beneficiat de un ajutor de stat de 36 milioane euro, pentru realizarea unei investiţii de 296,5 milioane euro.

Recent, Guvernul a aprobat o schemă de ajutor de stat în valoare de 100 milioane euro, destinată industriei IT şi de telecomunicaţii, pentru care se pot depune cereri de finanţare anul acesta şi anul viitor. Plăţile urmează să se efectueze în perioada 2013 - 2018, iar numărul beneficiarilor este estimat la zece. Valorile maxime care se pot acorda unei companii, în termeni relativi la valoarea investiţiei şi absoluţi, sunt similare celor stipulate în schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile. Accentul pus pe inovaţie în cadrul acestei scheme este în linie cu obiectivele Strategiei Europa 2020.