IESEG: Majorarea salariilor echivalează cu reducerea competitivităţii

Ţările est-europene au o problemă de competitivitate pe fondul majorărilor salariale succesive din ultimii ani, iar investiţiile străine directe de care beneficiază ar putea avea de suferit, se arată într-un studiu recent realizat de IESEG School of Management, preluat de publicaţia franceză Les Echos.

Potrivit sursei citate, Eric Dor, directorul de studii economice la IESEG School of Management, subliniază că în ţările est-europene, creşterea costurilor salariale "a fost net superioară celei din ţări ce aparţin zonei euro începând din 2015".

Eric Dor precizează: "Între trimestrul I 2015 şi trimestrul II 2023, creşterea a fost de 16% în zona euro, în timp ce în Bulgaria a fost de 67%, în România de 62%, 52% în Ungaria, 41% în Cehia şi 40% în Polonia. Prin ştergerea efectelor cursului de schimb al acestor ţări care au propria monedă, măsurătorile efectuate în euro oferă o imagine de ansamblu similară. Astfel, în aceeaşi perioadă, costurile salariale, măsurate în euro, au crescut cu 67% în Bulgaria, cu 62% în Cehia, cu 46% în România, cu 25% în Polonia şi cu 19% în Ungaria. Atractivitatea relativă a acestor ţări a fost redusă chiar dacă beneficiază în continuare de niveluri de cost salariale mult mai mici decât cele din restul Uniunii Europene".

Evoluţia salariilor în aceste state drept cauză a pierderii de competitivitate a fost consemnată şi de experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în ultimul raport privind perspectivele economice ale ţărilor din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est (CESEE). FMI constată de fapt că remuneraţiile din această zonă au crescut mai mult decât în ţările vest-europene. În acestea din urmă, creşterea salariilor a început să se accelereze în 2021, ajungând la 5% până la jumătatea anului 2023 faţă de 1% până la 3% între 2015 şi 2019. Pentru ţările est-europene, cifrele trec de 10% la jumătatea anului 2023, comparativ cu 5% până la 8% în perioada 2015-2019.

Ţinând cont de efectele inflaţiei, toate ţările europene au cunoscut o scădere a salariilor nete, arată FMI care menţionează: "Erodarea puterii de cumpărare a fost considerabilă în toată Europa, dar în special în economiile europene avansate". Astfel, în Europa de Vest, scăderea salariilor reale a fost de 8% în ultimul trimestru al anului 2020, în timp ce în statele est-europene a fost de doar 5%. Pentru a explica această diferenţă, economiştii Fondului susţin că solicitările privind majorările salariale în statele est-europene au fost cauzate de inflaţie, fenomen ce a fost observat mai devreme şi nu pe aşteptările de creşteri ale preţurilor aşa cum a fost în statele din vestul Europei. Ţările din Europa de Est, având o inflaţie mai mare decât în Occident, au crescut salariile nominale mai puternic, de unde şi scăderea competitivităţii lor, rezumă FMI.

Se aşteaptă ca acest fenomen să continue: în medie, salariile sunt de aşteptat să crească cu 5% şi 4,5% în 2023 şi 2024 în ţările europene avansate, în timp ce majorarea va fi de 9% în 2023 şi 7% în anul 2024 pentru ţările din Europa Centrală şi de Est.

Eric Dor susţine că pierderea de competitivitate care rezultă ar putea reduce exporturile şi ar favoriza importurile care, în cele din urmă, ar înrăutăţi balanţa comercială a respectivelor state şi dă un exemplu în acest sens: "Până acum, în special în România, balanţa comercială a mărfurilor, excluzând energia, a continuat să se deterioreze din 2015, cu o înrăutăţire a deficitului".

Amintim că Guvernul a majorat în această toamnă salariul minim pe economie la 3300 lei lunar începând cu 1 octombrie 2023, a decis o nouă majorare salarială pentru diferite sectoare de activitate - construcţii, agricultură şi industria alimentară - începând cu 1 noiembrie 2023 şi doreşte o nouă creştere a salariilor în cursul anului viitor. Măsurile respective nu au fost contestate de mediul de afaceri, dar antreprenorii au solicitat ca majorarea salarială să fie efectuată prin prisma scăderii impozitului pe muncă, impozit care în ţara noastră se află la cel mai mare nivel din Uniunea Europeană, aproximativ 43% din salariul brut lunar ajungând la bugetul de stat.