Imobiliarele - Pilonul III al fraudei lui Nicu Marcu

Pilonul III al fraudei lui Nicu Marcu, strecurat Preşedinte ASF: case de la RAPPS, nedeclarate. Parchetul să cerceteze atribuirea la ASF, SGG şi RA-APPS şi falsul în declaraţii al lui Marcu.

Sunt două case de la RAPPS pentru acelaşi Nicu Marcu şi voi detalia imediat. Dar până atunci, este important să relev contextul. Statul român l-a luat de pe stradă pe Nicu Marcu (53 de ani), cel care până la 28 de ani nu a avut niciun loc de muncă şi nu terminase nici facultatea (după mai multe eşecuri la admitere, Nicu Marcu este exmatriculat de la Universitatea din Sibiu si reuşeşte abia la 29 de ani să termine o facultate la Craiova). Statul român i-a dat şcoală lui Nicu Marcu (Colegiul Naţional de Apărare şi ,,Institutul Naţional de Diplomaţie'' - pe care acum le ascunde din CV), i-a dat cel puţin 20 de locuri de muncă bine plătite lui Nicu Marcu, dintre care opt pe la ocoale silvice (până să ajungă în siajul Colegiului Naţional de Apărare) şi alte 12 în perioada 2006 - iunie 2020, când Nicu Marcu, în urma unui troc politic, a fost numit în poziţia de Preşedinte ASF, cea în care câştigă până la 200.000 de euro/an. Statul român i-a dat şi tichete de vacanţă lui Nicu Marcu, şi, în acest episod, veţi vedea că statul român i-a dat şi casă lui Nicu Marcu, Preşedinte ASF, deşi nu are dreptul, conform legii. Evident, prin fals în declaraţiile de avere, Nicu Marcu ascunde faptul că stă într-o casă de la RAPPS. Dupe ce anterior mai stătuse într-una. Am numit dimensiunea imobiliară a fraudei care îl arată fără poleială pe Nicu Marcu exact aşa: Pilonul III.

Articolul publicat vineri, 3 februarie 2022, în ziarul Bursa oferă o primă dimensiune a matrapazlâcurilor imobliare: declararea vânzării de către Marcu a unei case subevaluate (50.000 de euro casă plus teren faţă de valoarea de piaţă de minimum 150.000 de Euro), către propria fiică, în locul unei donaţii care nu ar fi stârnit atâtea suspiciuni. Scopul cel mai probabil este punerea la adăpost a averii în cazul unei cercetări penale. Deja Agenţia Naţională de Integritate ar fi trebuit să se sesizeze şi să investigheze modul în care s-au topit 200.000 de euro din declaraţia de avere a lui Nicu Marcu în anul în care şi-a negociat postul de Preşedinte ASF, dacă tranzacţia e reală sau simulată, destinaţia reală a sumelor plecate din conturile lui Marcu, inclusiv fişele de cont cu transferuri pentru a evalua şi dacă Nicu Marcu respectă sau nu regimul incompatibilităţilor, respectiv dacă face sau nu afaceri prin interpuşi.

Potrivit legii, Preşedintele ASF nu are dreptul la casă de la RAPPS. Şi totuşi cere şi obţine o casă în sectorul 1 (Primăverii/Dorobanţi).

Nicăieri în OUG 93/2012 (de înfiinţare şi funcţionare a ASF) nu se regăseşte echivalarea poziţiei de Preşedinte ASF cu cea de secretar de stat, care eventual i-ar putea da dreptul lui Nicu Marcu să ceară şi să primească o casă de la RAPPS, în timp ce toacă pe destinaţii ascunse 200.000 de euro pe an (de la stat) şi pretinde că nu are casă.

Nici nu ar avea cum să fie asimilat poziţiei de secretar de stat Preşedintele ASF, întrucât Autoritatea de Supraveghere Financiară este presupus independentă, iar numirea se face de către Parlament. Preşedintele ASF nu este un înalt funcţionar public (nu este numit de premier, de Guvern, ci de Parlament), ci doar îndeplineşte o funcţie publică, fără ca ASF să fie în sensul legii altceva decât o ,,autoritate administrativă, autonomă, de specialitate, cu personalitate juridică independentă, autofinanţată'' - nu grile de salarizare conform grilelor instituţiilor publice, îşi stabilesc singuri salariile etc.

De altfel, OUG 101/2011 este clară în privinţa celor care pot beneficia de casă de la RAPPS. Iată ce stipulează la Art. 14 indice 8, alin. (1), LIMITATIV şi EXPRES:

,,Prin derogare de la prevederile legii locuinţei nr. 144/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, imobilele cu destinaţia de locuinţe, aflată în proprietatea privată a statului şi în administrarea RA-APPS şi propuse în vederea vânzării, în condiţiile prevăzute la Cap.I, pot fi atribuite temporar, cu destinaţia de locuinţe, persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică numite, respectiv viceprim-ministru, ministru de stat, ministru, ministru delegat, precum şi funcţii asimiliate celei de ministru, consilier de conturi, secretar de stat, subsecretar de stat, precum şi funcţii asimilate acestora''.

Aşadar, Preşedintele ASF nu are nimic de-a face nici cu funcţia de ministru şi nici cu cea de secretar de stat. O asemenea asimilare de funcţii nu există în Ordonanţa de înfiinţare a Autorităţii de Supraveghere Financiară şi nici nu poate exista. Şi, prin urmare, Preşedintele ASF, plătit cu până la 200.000 de euro anual, nu are dreptul nici la locuinţă de la RA-APPS, conform legii. Iar dacă ar avea, ar trebui să o declare şi să plătească impozite pentru veniturile în natură.

• A obţinut Nicu Marcu casă de la Ra-APPS, ca Preşedinte ASF? Da. Şi nu o declară în declaraţia de avere.

Verificarea informaţiei dacă Nicu Marcu a obţinut casă de la RA-APPS a durat ceva timp. Întrebarea am adresat-o în 17 Septembrie 2021, a fost înregistrată în 21 Septembrie 2021. Constatând că a expirat termenul de 30 de zile de răspuns (perioadă în care am suficiente motive să cred că oameni din RA-APPS şi SGG au transmis în stânga şi în dreapta că un jurnalist întreabă de casele lui Marcu), în data de 27 Octombrie 2021, ora 12.42 (după numeroase apeluri în perioada de 30 de zile rămase fără răspuns), am formulat plângere administrativă către Regie.

Imediat după plângerea administrativă, la mai puţin de o oră, RA-APPS îmi transmite confirmarea că Nicu Marcu, în calitate de Preşedinte ASF, a obţinut o locuinţă de la RA-APPS:

Aşa cum am arătat mai sus, OUG 101/2011 şi OUG 93/2012 nu îi dau dreptul Preşedintelui ASF să ceară şi să obţină o casă de la RA-APPS. Prin urmare, l-am întrebat pe Nicu Marcu dacă obţine şi alte avantaje materiale (spre exemplu locuinţă de serviciu) în calitate de Preşedinte ASF, avantaje pe care nu le declară în declaraţia de avere. Văzând că nu le declară, l-am întrebat textual (în contextul în care l-am întrebat şi de declarata vânzare sub-evaluată a casei de la Craiova): ,,2. Având în vedere că în declaraţia de avere nu apare nicio clădire cu destinaţie de locuinţă în urma înstrăinării imobilului respectiv, vă rugăm să ne precizaţi dacă domnul Nicu Marcu beneficiază de decontarea chiriei pentru hotel sau pentru o locuinţă şi care este valoarea acestor beneficiii de la momentul numirii în poziţia de Preşedinte ASF (24 iunie 2020) şi până la data de 31 Octombrie 2021''.

Nicu Marcu a refuzat să răspundă în ceea ce priveşte valoarea beneficiilor materiale în natură (pentru care ar fi trebui impozitat) şi dacă are şi conform cărei legi locuinţă de serviciu, transmiţându-mi doar următoarele propoziţii:

,,În ceea ce priveşte aspectele menţionate la punctul 2 din solicitarea dumneavoastră precizăm că domnul Nicu Marcu, în calitatea domniei sale de Preşedinte al ASF, beneficiază de drepturile conferite prin lege, astfel cum acestea rezultă din prevederile OUG 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionare ASF, aprobată din modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare şi legislaţia în vigoare''.

Un astfel de non-răspuns arată dispreţul faţă de opinia publică şi faţă de lege a unui individ precum Nicu Marcu, plătit cu până la 200.000 de euro anual manifestat prin a nu răspunde întrebărilor concrete şi anume:

- dacă beneficiază de locuinţă de serviciu;

- care este valoarea acestor beneficii în natură, în perioada 24 iunie 2020 - 31 Octombrie 2021, eu estimându-le la circa 10.000 de lei/ lună, sumă pentru care Nicu Marcu ar fi trebuit să plătească impozit 16%. Anual, asta înseamnă încă până la 24.000 de Euro avantaje în natură pentru Nicu Marcu pentru imobilul din zona Primăverii, care se adaugă încasărilor nete de până la 200.000 de Euro pe an ca Preşedinte ASF, avantaje pe care Nicu Marcu nu le declară, deşi este obligat.

Dar acest non răspuns mai arată ceva şi mai grav: tentativa de a muşamaliza falsurile în declaraţia de avere făcute personal, de Nicu Marcu, aspect pentru care Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie sunt obligate să se autosesizeze, la fel ca şi ANAF.

Concret, legea îl obligă chiar şi pe Nicu Marcu să declare, sub sancţiunea falsului în declaraţii, dacă a obţinut cadouri, servicii sau avantaje cu titlu gratuit sau subvenţionate faţă de valoarea de piaţă din partea unor regii autonome, companii/societăţi naţionale sau instituţii publice sau decontări de cheltuieli (altele decât cele ale angajatorului), a căror valoare depăşeşte 500 de euro. Dacă dumneavoastră consideraţi că o casă în Primăverii, acordată prin fraudă la lege (Preşedintele ASF nu este înditruit potrivit OUG 93/2012 să primeacă casă de la RAPPS) nu se încadrează în valoarea de 500 de euro anual, atunci Nicu Marcu are dreptate. Altfel, comite fals în declaraţii, aspect pentru care ANI şi DNA trebuie să se sesizeze. În declaraţia de avere completată în iunie 2021 nu se regăseşte casa de la RAPPS, menţiunile nefiind secretizate, ci pur şi simplu Nicu Marcu scriind ,,linie'' - adică nu există, aşa cum rezultă din declaraţie.

De altfel, şi în declaraţiile de avere completate în 2020 (care ar fi trebuit să reflecte şi o a doua casă de la RAPPS atribuită lui Nicu Marcu), dar şi în declaraţia de avere completată în 2019, în care ar fi trebuit să nominalizeze casa de la RAPPS pe care o primise ca Vicepreşedinte al Curţii de Conturi, Nicu Marcu face acelaşi fals, nedeclarând-o.

Falsul în declaraţii al lui Nicu Marcu în ceea ce priveşte omisiunea de a trece casa de la RAPPS în care stătea ca Vicepreşedinte al Curţii de Conturi este demonstrat fără dubiu de răspunsul RAPPS.

Legat de casa de la RAPPS primită în calitate de Vicepreşedinte al Curţii de Conturi, Nicu Marcu îndeplinea una (dintre multele condiţii) prevăzute de lege, şi anume era consilier de conturi. Parchetul trebuie să verifice însă, pe lângă falsul în evident în declaraţia de avere (ca să ascundă faptul că obţinea venituri în natură pentru care Marcu trebuia să plătească impozit), dacă îndeplinea şi celelalte condiţii, respectiv dacă Nicu Marcu, cel care în ultimii 16 ani a avut mai mult de 12 servicii numai în Bucureşti, are sau nu în co-proprietate imobile cu destinaţia de locuinţă în Bucureşti sau dacă a stat în ultimii 16 ani, în timp ce încasa sute de mii de Euro din banii noştri, împreună cu familia, doar pe la prietene.

Şi Parchetul trebuie să mai verifice ceva: ce s-a întâmplat cu prima casă de la RAPPS atribuită lui Nicu Marcu: care a fost valoarea beneficiilor în natură, inclusiv cine stă acum în ea.

Precizez de la bun început că RAPPS-ul este doar un executant al deciziilor Secretariatului General al Guvernului. SGG este cel care primeşte cerere de la Nicu Marcu pentru atribuirea unei locuinţe din patrimoniul de stat, în condiţiile în care demonstreză că încasările de până la 200.000 de euro pe an de la stat, nu i-au permis să îşi cumpere o locuinţă.

Ce spune Secretariatul General al Guvernului, cel care trebuie verificat de DNA dacă a respectat condiţiile legale în atribuirea unei case lui Nicu Marcu după ce acesta a devenit Preşedinte ASF.

Prin tăcerea lui, spune multe. Pe perioada investigaţiei mele, Secretariatul General al Guvernului a fost condus de Tiberiu Horaţiu Gorun (fiul lui Adrian Gorun), până la 7 Decembrie 2021, şi apoi (inclusiv acum) de Marian Neacşu, pesedistul condmanat penal pentru conflict de interes după ce şi-a angajat fiica la propriul cabinet parlamentar.

Ştiind că RAPPS nu dă case la sinecurişti fără aprobarea SGG, în data de 22 noiembrie 2021 am întrebat oficial secretarul general al guvernului despre situaţia caselor date lui Nicu Marcu, pe care, prin fals în declaraţii, nu le menţionează în declaraţiile de avere.

Mă aşteptam la o muşamalizare din partea Secretariatului General al Guvernului (DNA să se sesizeze) a propriilor acţiuni şi inacţiuni. Mai ales că în data de 22 noiembrie, SGG era condus, aşa cum am arătat, de Tiberiu Horaţiu Gorun, care este legat de Nicu Marcu nu numai prin faptul că şi lui statul i-a dat şcoală (Colegiul Naţional de Apărare), ci mai ales prin faptul că este fiul lui Adrian Gorun, un alt coleg de Colegiu Naţional de Apărare cu Marcu, dar şi co-autor de furt intelectual.

Concret, în data de 19 aprilie 2021, am documentat aici despre furtul intelectual comun al lui Nicu Marcu şi Adrian Gorun (taică-său lui Gorun mic de la SGG), în scopul de a mima activitatea de cercetare academică. Absolventul de litere Adrian Gorun şi contabilul de ocol silvic, Nicu Marcu, semnau în 2013 ca autorii 2 şi 3 un articol ştiinţific ce presupunea cunoştinţe de matematici superioare, evident în limba engleză, pe care cei doi nu o cunosc.

Articolul intitulat ,,DCC-Garch Model to estimate the Risk to the Capital Market in Romania'' îl avea ca prim-autor pe Marius Acatrinei, la momentul documentării angajat al lui Nicu Marcu la ASF, motiv pentru care nu mi-a răspuns atunci când l-am întrebat care este contribuţia necunoscătorilor de engleză Marcu şi Gorun la articol, admiţând astfel implicit că respectivii au avut contribuţie zero. Îl înţeleg pe Marius. Dacă mi-ar fi răspuns adevărul, Marcu l-ar fi dat afară. Dar pot afirma cu mâna pe inimă că legăturile dintre Marcu, Gorun şi modelul Garch sunt fix legăturile pe care le are baba cu mitraliera.

Prin urmare, prin neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu (între care intră şi sesizarea Parchetului în cazul în care ar fi constatat că poziţia de Preşedinte ASF nu îi permite, conform legii, lui Nicu Marcu, să obţină casă de la RAPPS prin SGG), Tiberiu Horaţiu Gorun nu înregistrează solicitarea mea de informaţii publice din 22 noiembrie 2021.

A apărut însă o fereastră de oportunitate. În 7 decembrie 2021, Tiberiu Horaţiu Gorun este dat afară din poziţia de SGG, locul lui fiind luat de Marian Neacşu, cel care fusese condamnat pentru că îşi angajase fiica la cabinetul de parlamentar, ANI constatând şi ajungând în instanţă conflictul de interese. La momentul numirii lui Neacşu ca SGG, cel care l-a propus (acelaşi care l-a propus şi pe Nicu Marcu ca Preşedinte ASF), respectiv Marcel Ciolacu, se întreba, despre infracţiunea lui Neacşu: ,,Asta e corupţie?''. Am fost tentat să îi răspund public: ''Nu Marcele, asta e găinărie, ca şi la Nicu Marcu''. Prin urmare nu am niciun motiv să nu cred că dacă ar fi să fac un top al caracteristicilor personajelor pe care Marcel Ciolacu şi Paul Stănescu le preferă în sinecuri publice (Marian Neacşu vine de la o altă sinecură, de Vicepreşedinte ANRE, el lăsându-i un loc la ANRE fratelului lui Paul Stănescu), decisiv este răspunsul la întrebarea: ,,Este găinar?''.

Fereastra de oportunitate dintre eliberarea din funcţie a lui Tiberiu Horaţiu Gorun şi numirea lui Marian Neacşu s-a consumat chiar în ziua de 7 decembrie 2021, când, contrar dispoziţiilor lui Gorun (şi până ca Neacşu să muşamalizeze), SGG a înregistrat solicitarea mea de informaţii publice, la neobişnuita oră din afara programului, respectiv 17.49.

În mod real, termenul solicitării mele a expirat în 22 decembrie 2021. Graţie neînregistrăii solicitării mele de către Tiberiu Horaţiu Gorun, să spunem că termenul ar fi expirat în 7 ianuarie 2022. Şi totuşi, până astăzi, 7 februarie 2022, Marian Neacşu nu a dat OK-ul să îmi fie transmis răspunsul la solicitarea mea de informaţii publice. Desigur, pot specula dacă nu cumva Marian Neacşu este şantajabil de către Nicu Marcu, cel în pixul căruia stă rămânerea sau nu a soţiei lui Marian Neacşu la conducerea PAID, cea despre care presa (jurnalistul Adrian Dumitrache) a documentat şi argumentat că a fost numită de predecesorul ASF, respectiv Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), la conducerea PAID, cu salariu de peste 5000 de euro pe lună, fără să respecte condiţiile de experienţă pentru a ocupa această poziţie, la acel moment.

Eu voi solicita astăzi din nou Secretariatului General la Guvernului să îmi răspundă în ceea ce priveşte respectarea legalităţii în privinţa acordării unei case RAPPS lui Nicu Marcu, ca Preşedinte ASF şi de asemenea voi insista să primesc răspunsul la întrebarea dacă prima casă obţinută de Marcu de la RAPPS a fost efectiv eliberată sau dacă ea a continuat să fie ocupată de (fosta) soţie a lui Nicu Marcu, contrar legii, aşa cum am întrebat şi SGG şi RA-APPS, cei care sunt obligaţi să îmi dea răspunsul.

Până la primirea răspunsului de la SGG, îmi voi permite să trag următoarele concluzii:

1.Nicu Marcu, în calitate de Preşedinte ASF, a obţinut fără drept de la SGG o casă din patrimoniului RAPPS, prin fraudarea legii. DNA trebuie să se sesizeze atât în privinţa atribuirii fără drept a casei de către SGG, cât şi în privinţa falsulului în declaraţii al lui Nicu Marcu (cel care nu a declarat casele RAPPS nici când era vicepreşedinte al Curţii de Conturi şi nici ca Preşedinte ASF)

2.Nicu Marcu a făcut fals în declaraţii, omiţând să declare cele două case. Agenţia Naţională de Integritate trebuie să se sesizeze, şi să sesizeze Parchetul;

3.Nicu Marcu nu a declarat veniturile în natură obţinute prin casele de la RAPPS atât ca Preşedinte ASF cât şi ca Vicepreşedinte al Curţii de Conturi. ANAF trebuie să se sesizeze şi să calculeze impozitele eludate de Nicu Marcu.

4.Secretariatul General al Guvernului trebuie să verifice respectarea legii în privinţa atribuirii fără drept a unei case lui Nicu Marcu (cel care are venituri anuale de la stat de peste 200.000 de Euro) şi în cazul în care legea nu a fost respectată, NIcu Marcu să fie evacuat din casa pe care o ocupă fără drept, potrivit informaţiilor mele ne-negate de RAPPS şi SGG, în cartierul Primăverii-Herăstrău.

5.Agenţia Naţională de Integritate şi DNA trebuie să se sesizeze şi să verifice inclusiv elementele din investigaţia publicată de mine în data de 3 februarie 2022 în Ziarul BURSA, care demonstrează toate indiciile unui act simulat în privinţa pretinsei vânzări, sub-evaluate, a unei case în valoare de peste 150.000 de euro către fiica Preşedintelului ASF, pentru numai 50.000 de euro. ANI şi DNA trebuie să documenteze toate transferurile bancare în legătură cu Nicu Marcu pentru a documenta dacă Preşedintele ASF efectuează sau nu operaţiuni incompatibile cu poziţia sa, pe numele unor interpuşi.

6.Parlamentul să se sesizeze în privinţa falsului în declaraţii comis de Nicu Marcu şi să ia de urgenţă măsurile legale în ceea ce priveşte Preşedintele ASF, comisiile de specialitate fiind obligate să verifice dacă aspectele semnalate de mine (plagiatul, furtul de TVA de la Poşta Română prin trucarea unei licitaţii, bursa de la Academia Română, acordarea de titlu de Doctor Honoris Causa pe articole furate, actul simulat şi obţinerea de beneficii nelagale) sunt compatibile cu poziţia de Preşedinte ASF. (întreaga investigaţie, AICI).

Iar la final, în contextul acestui al treilea pilon al fraudei lui Nicu Marcu (frauda imobiliară), vă întreb aşa cum v-am întrebat şi în al şaselea episod al investigaţiei mele publicat în 19 aprilie 2021, aici: de ce să ai o carieră pe bune, cand te poti ,,strecura" ca Nicu Marcu şi să ai venituri mai mari decât 99% din populaţie? Şi două case de la RAPPS. Astfel, după ce s-a ajuns cu beneficiile de la stat, s-a pus pe treabă la ASF: a urcat la cer asigurările RCA.